Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Tru Agiocurli Olimpiţi di Tokyo, prota medalie ti România

România amintă, sâmbătă, prota medalie tru Agiocurli Olimpiţi di Tokyo. Tru proba individuală di apală, Ana-Maria Popescu amintă medalia di asimi, di alină pi podiumlu olimpic tră a treia oară tru carieră. Finala-a probăllei, disputată contra a chinezoaicăllei Yiwen Sun, fu dramatică şi multu streasă. Tu imnaticlu a timpului regulamentaru, maş ună oară avu ună dgheafurauă di dauă tuşi anamisa di ateali dauă combatanti, şi aestă tu ahurhită, cându Ana-Maria eara tu capu şi cumăndusea cu 2-0. Dauli sportive avură momenti cându eara la cumandu, ama scrimera ditu China avu ună bitisită ma bună. Cu tuti aesti, românca aprăftăsi s’facă isa-isa tru ateali ditu soni secundi a timpului regulamentaru, di ălu dusi scorlu la 10-10. Ea fu ama loată pi napandica di adversara a llei tru minuta di prilundziri cari vini, şi rată, tră a daua oară, malăma olimpică. Cu tuti aestea, Ana-Maria s-hărsi fără dănăseari di medalia di asimi:

Tru Agiocurli Olimpiţi di Tokyo, prota medalie ti România
Tru Agiocurli Olimpiţi di Tokyo, prota medalie ti România

, 26.07.2021, 13:53

România amintă, sâmbătă, prota medalie tru Agiocurli Olimpiţi di Tokyo. Tru proba individuală di apală, Ana-Maria Popescu amintă medalia di asimi, di alină pi podiumlu olimpic tră a treia oară tru carieră. Finala-a probăllei, disputată contra a chinezoaicăllei Yiwen Sun, fu dramatică şi multu streasă. Tu imnaticlu a timpului regulamentaru, maş ună oară avu ună dgheafurauă di dauă tuşi anamisa di ateali dauă combatanti, şi aestă tu ahurhită, cându Ana-Maria eara tu capu şi cumăndusea cu 2-0. Dauli sportive avură momenti cându eara la cumandu, ama scrimera ditu China avu ună bitisită ma bună. Cu tuti aesti, românca aprăftăsi s’facă isa-isa tru ateali ditu soni secundi a timpului regulamentaru, di ălu dusi scorlu la 10-10. Ea fu ama loată pi napandica di adversara a llei tru minuta di prilundziri cari vini, şi rată, tră a daua oară, malăma olimpică. Cu tuti aestea, Ana-Maria s-hărsi fără dănăseari di medalia di asimi:


“Oamiñi buñi, earamu tru finală olimpică! Am 37 di añi. Mi doru tuti, pisitipsiţ-mi, mi pidispsiiu multu di multu. Ti ea lucariu nai cama multu şi nai ma multu ti cari avui miraki. Amu zori ică sinferu di cumăticea aesta di medalie ti cari avui miraki s-u am şi ia că u amu maca spuşu vrearea ti ea. Şi aestă easti nai ma importantu. Şi cara Beijing nu avui maturitatea ţi eara ananghi s’mi hărsescu di aţea medalie, tora escu multu haristusită.



Asimea di Tokyo easti a 17-a medalie amintată di scrima românească la Agiocurli Olimpiţi, ţi s’adavgă a aţiloru patru medalii di malămă, ţinţi di asimi şi şapti di brundzu amintati la ediţiile di ma ninti. Practic, cu excepţia-a Agiocurloru di Atena, ditu 2004, scrima adusi medalii di la tuti ediţiile ditu năulu mileniu. Ana-Maria Popescu, cunuscută di inimarţălli tru sportu sumu numa di Ana-Maria Brânză, fu anamisa di aţeali ditu soni medaliati cu malămă, la Rio, tru 2016, deadunu cu soaţăli a llei ditu echipa di apală ali Românie: Loredana Dinu, Simona Gherman şi Simona Pop. Palmareslu a llei olimpicu nica ari ună medalie di asimi la individualu, amintată Beijing, tru 2008, cându fu azvimtă tru finală di sportiva germană Britta Heidemann.



La Agiocurli di Tokyo, Ana-Maria s-califică după ţi agiumsi pi protlu loc tru clasamentul mondialu individualu adratu di Federaţia Internaţională di Scrimă. Partiţiparea a llei la Olimpiadă eara, unu kiro pi dauă cu pistipsearea di itia a unăllei hirisi la dzănuclliulu drept. Intervenţia fu bună, idyea şi recuperarea faptă deapoa, tru condiţiili speţiale di itia-a pandemiillei a năului coronavirusu. Ana-Maria aprăftăsi deapoa s’toarnă la forma sportivă cari u consacră şi s’alină pi podiumlu olimpicu.



Autoru: Florin Orban


Armânipsearea: Taşcu Lala

Foto: romania-actualitati.ro
Actualitati Saturday, 18 January 2025

BNR țâni toclu di stur

Banca Naţionalâ ş-țâni atitudinea mârdzinitâ ş-apufâsi țânearea nialâxitâ, la 6,5% tru an a toclui di politicâ monetarâ, tu arada a...

BNR țâni toclu di stur
Mihai Eminescu (foto arhivă)
Actualitati Wednesday, 15 January 2025

Dzuua Culturãllei Naționalã 2025

Ditu 2011, România sărbăturiseaşti, cathi an, Dzuua Culturãllei Naționale, cari nsimneadză data di amintari a poetlui naţionalu Mihai...

Dzuua Culturãllei Naționalã 2025
Tánczos Barna
Actualitati Saturday, 11 January 2025

Ixichea bugetarâ ți lipseaști sâ scadâ

România bitiseaști 2024 cu unâ ixichi di 8,6%, spuni isapea a Ministerlui di Finanțe. Experțâlli facu tâmbihi că aesta easti para mari ș-că...

Ixichea bugetarâ ți lipseaști sâ scadâ
Foto: fb.com / Poliția Română
Actualitati Friday, 10 January 2025

România și sigurlichea di urdinari a aftuchiniloru pi geadei

Numirlu a morţâlor tu acțidenti rutieri scâdzu niheamâ tu 2023, andicra di 2022. Cu tuti aesti, România misurâ, ma largu, multi victimi pi...

România și sigurlichea di urdinari a aftuchiniloru pi geadei
Actualitati Wednesday, 08 January 2025

Cabaia gazi naturali bâgati nanâparti

Nu ari niți unâ cripari tu alimentarea cu gazi a bloclui comunitaru, dupâ dânâseara a trițearillei a gazlui arusescu pritu Ucraina, deadi...

Cabaia gazi naturali bâgati nanâparti
Actualitati Wednesday, 08 January 2025

Româñilli va s’poată s-urdinã tru SUA fără vizi

Româñilli va s-poatã s’urdinã tru Statili Uniti ali Americã fără vizi ahurhinda cu meslu marţu, deadi hăbari ministurlu ti Lucri Xeani,...

Româñilli va s’poată s-urdinã tru SUA fără vizi
Actualitati Friday, 03 January 2025

România şi Vâryâria acutotalui tu Schengen

Țeremonii simboliți s-feațirâ, tu noaptea anamisa di añi, ti intrata acutotalui tu spaţiul Schengen ali Românie ș-ali Vâryârie, ți furâ...

România şi Vâryâria acutotalui tu Schengen
Actualitati Thursday, 02 January 2025

Victor Negrescu: Unăoară cu treaţirea tru năulu an, România sărbăturiseaşti majoratlu, 18 ani di la aderarea la UE, pritu integrarea pănu di mardzină tru Schengen

Eurodeputatlu român lugurseaşti că lipseaşti s’tritemu pisti complexul di stat membru ma nău şi faţi cllimari ti ună ascumbuseari...

Victor Negrescu: Unăoară cu treaţirea tru năulu an, România sărbăturiseaşti majoratlu, 18 ani di la aderarea la UE, pritu integrarea pănu di mardzină tru Schengen

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company