Tru actualitati, cooperarea româno – sârbească

Un di puţăn’il’i vitin’i cu cari Sarbia nu fu vârnâoarâ tru polimu şi unâ dit aţeali maşi ţinţi vasilii membri ali Uniuni Europeana cari nu pricunuscurâ independenţa Kosovo — aesta easti România tru dukimasearea a preyidentului sârbu, Aleksandar Vučić, cari feati viyita, gioi, Bucureşti. Tru moeabetli cu omologlu a lui, Klaus Iohannis, şi cu alanţa responsabili politit-cl’eaie, el u alavda calitatea a ligatural’ei di dauli parţa şi tricu pi arada un singiru larguriu di dosari, di la ndrepturli a minorităţlor la economie şi di la infrastructură la turismu. Şi prezidentul Iohannis ligurseasti că ligaturli anamisa di România şi Sarbia suntu, tru aestu chiro, multu bunui şi taxeasti că va s+cilastaseasca, deadun cu omologlu a lui, tra s-da sila a lucurlui deadun tru plan economic. Tru atea ti mutreasti problema Kosovo — atea di ma ninti provintie sârbă dit sud, cu nai cama multa di banatori arbinesi, cari ş-u proclama independenţa andicra di Belgrad aoa si dzati an’i -, caplu a statlui român u lugursi ca hiindalui ndilicată. Ndridzearea a aistei va s-nsimneadza, spuni nasu, una jglioata babageana ti imnaticlu european tra tută zona a Balcan’ilor dit Ascapitata, a deapoa aderarea ali Sarbie la Uniuni poati sa s-faca masi dupu ti cva s-hiba limbidzati ligaturli anamisa di Belgrad şi Pristina.

Bogdan Matei, 09.03.2018, 13:18

Un di puţăn’il’i vitin’i cu cari Sarbia nu fu vârnâoarâ tru polimu şi unâ dit aţeali maşi ţinţi vasilii membri ali Uniuni Europeana cari nu pricunuscurâ independenţa Kosovo — aesta easti România tru dukimasearea a preyidentului sârbu, Aleksandar Vučić, cari feati viyita, gioi, Bucureşti. Tru moeabetli cu omologlu a lui, Klaus Iohannis, şi cu alanţa responsabili politit-cl’eaie, el u alavda calitatea a ligatural’ei di dauli parţa şi tricu pi arada un singiru larguriu di dosari, di la ndrepturli a minorităţlor la economie şi di la infrastructură la turismu. Şi prezidentul Iohannis ligurseasti că ligaturli anamisa di România şi Sarbia suntu, tru aestu chiro, multu bunui şi taxeasti că va s+cilastaseasca, deadun cu omologlu a lui, tra s-da sila a lucurlui deadun tru plan economic. Tru atea ti mutreasti problema Kosovo — atea di ma ninti provintie sârbă dit sud, cu nai cama multa di banatori arbinesi, cari ş-u proclama independenţa andicra di Belgrad aoa si dzati an’i -, caplu a statlui român u lugursi ca hiindalui ndilicată. Ndridzearea a aistei va s-nsimneadza, spuni nasu, una jglioata babageana ti imnaticlu european tra tută zona a Balcan’ilor dit Ascapitata, a deapoa aderarea ali Sarbie la Uniuni poati sa s-faca masi dupu ti cva s-hiba limbidzati ligaturli anamisa di Belgrad şi Pristina.

Ia ti spusi Klaus Iohannis: Una cearei nu poate s-hiba bagata cu zorea di aynanghea, ama ea poati s-hiba acatata tru moeabeti cu actorl’i relevanţa. Iti cearei/ cali di ndridzeari va s-hiba aflata si, ea lipseasti s-hibă multu tinisita, cari s-haristuseasca multu di multu tuti părţali şi nu pot s-minduescu una cearei tra Kosovo cari s-hiba ti niaprukeari di sarghi, cum nu pot s-minduescu una cearei tra Kosovo cari s-nu hiba aprucheată di iti altă parti sinfirisită.”

Tu arada a lui, prezidentul Vučić spusi: Escu pricunuscatoru a prezidentului Klaus Iohannis şi a popului român tra agiutorlu pi cari România îl da ali Sarbie pi calea europeană, ama şi tra vrearea tra s-agiundzemu la un compromis tru chestiunea Kosovo. Cadealihea easti că România nu pricunuscu independenţa Kosovo. Tra noi, aestă problemă easti multu mari, ama va s-minduim tra s–aflăm ună cearei di compromis.”

Prezidentul ali Sarbie nica taxi că autorităţli di Belgrad va s-cilastasească tra s-agiută comunitatea română dit vasilia a lui. Di multu chiro, tema easti una ndilicata, multu crehta tra tuţ reponsabilii dit chipita a Bucureştiului, cari ti s-hiba hroma a lor politică. A deapoa furniili suntu adgeafuraua dramatica anamisa di cumu suntu tinisit sârghili cu ndrepturli, di una parti, a atilor aproapea 30 di nili di etnit români dit Voivodina, ti s-harsescu, tru general, di ndrepturi la standardi europeani, şi, di alanta parti, a atiloru ndauâ suti di nili di pi Valea a Timoclui, a curi niti barimu nu la easti pricunuscută identitatea românească. Ateli doi şefi di stat acatara tru isapi tu moeabetea a lor şi dosarlu a interconectarilei tru sectoarili energhetic şi a transporturlor — teme cari napoi vinira tru menga şi tru moeabeţli ti li avu prezidentul Vučić cu premierlu Viorica Dăncilă şi cu capiili a atiloru două cameri a Parlamentului di Bucureşti, Călin Popescu-Tăriceanu şi Liviu Dragnea.

Autor: Bogdan Matei

Armanipsearea: Tascu Lala