Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Transnistria – separatismu trâ chiro lungu (09.09.2016)

Aieri, liderulu a reghimului separatistu din Transnistria, Evgheni Şevciuc, are simnată un decret di bâgare tru practichie a aşia-dzâsului referendum di pi 17 agheazmaciune 2006, la care piste 98% di votanţâ si-au pronunţată trâ independenţa faţă di Chişinău şi trâ aderarea la Federaţia Rusă. Uidisit a decretului, leghislaţia transnistreană urmează să hibă adaptată di urgenţă a ţilei ruseasca. Ghesticulaţia a lu Şevciuk caftă să ofere o acopirire legală a unei anomalie ţi si perpetuează di un cirec di secol. Transnistria are ieşită, de facto, di sum controlulu a autorităţâlor chentrale ninca di-tru 1992, după un conflictu armat soldat cu sute di morţâ şi bitisit unăoară cu intervenţia a trupilor ruseşti di partea a separatiştilor. Independentă faţă di Moscova di maşi ndoi meşi, tinera Republică Moldova fu ananghe atumţea să pitreacă poliţişti şi formaţiuni di voluntari, formate în reghim di urgenţă, să alumtă cu armamentu lişor contra a tancurilor a fostâlei Armată Roşie. Ţi cara că, pri-tru boaţea fostului preşedinte Boris Elţîn, Rusia si-are angajată să-şi retragă trupile ninca di la summit-ulu OSCE di la Istanbul, dintru 1999, aestea si aaflă şi tora în Transnistria. Sum protecţia lor, reghimulu separatist si-are consolidată continuu, ţi cara că aşi-dzâsa republică nu easte recunoscută internaţional di niţiună puteare. Ulterior, au existată mai multe tentative di reglementare a conflictului îngl’eţat, ama toate au eşuată.

, 09.09.2016, 22:07

Aieri, liderulu a reghimului separatistu din Transnistria, Evgheni Şevciuc, are simnată un decret di bâgare tru practichie a aşia-dzâsului referendum di pi 17 agheazmaciune 2006, la care piste 98% di votanţâ si-au pronunţată trâ independenţa faţă di Chişinău şi trâ aderarea la Federaţia Rusă. Uidisit a decretului, leghislaţia transnistreană urmează să hibă adaptată di urgenţă a ţilei ruseasca. Ghesticulaţia a lu Şevciuk caftă să ofere o acopirire legală a unei anomalie ţi si perpetuează di un cirec di secol. Transnistria are ieşită, de facto, di sum controlulu a autorităţâlor chentrale ninca di-tru 1992, după un conflictu armat soldat cu sute di morţâ şi bitisit unăoară cu intervenţia a trupilor ruseşti di partea a separatiştilor. Independentă faţă di Moscova di maşi ndoi meşi, tinera Republică Moldova fu ananghe atumţea să pitreacă poliţişti şi formaţiuni di voluntari, formate în reghim di urgenţă, să alumtă cu armamentu lişor contra a tancurilor a fostâlei Armată Roşie. Ţi cara că, pri-tru boaţea fostului preşedinte Boris Elţîn, Rusia si-are angajată să-şi retragă trupile ninca di la summit-ulu OSCE di la Istanbul, dintru 1999, aestea si aaflă şi tora în Transnistria. Sum protecţia lor, reghimulu separatist si-are consolidată continuu, ţi cara că aşi-dzâsa republică nu easte recunoscută internaţional di niţiună puteare. Ulterior, au existată mai multe tentative di reglementare a conflictului îngl’eţat, ama toate au eşuată.


Tiraspolul contiinuă să zburască di Transnistria ca dispre un stat independentu, iar Chişinăulu opteadză trâ reîntredzeare şi darea a unui statut special a reghiunilei transnistreană. Ună rezervaţie di dinozauri – scriie presa internaţionala dispre aeastă reghiune, iu statuile a lu Lenin şi stemile cu seaţiră şi ciocan arămasiră intacte, ndrepturile a omului sunt ună nicunoscută, iar traficulu cu armamentu, droguri şi carne v’ie sunt activităţâle aţeaele mai profitabile. Comentatoril’i di la Chişinău, citaţ di corespondenţâl’i Radio România, spun că recenta iniţiativă a lu Şevciuk easte unâ, pur şi simplu, populistă. Tru andreu, aclo easte programat un pseudo-scrutin prezidenţial. Iar liderulu separatist, tot mai impopular, pi fondul a unei acută criză economică, mutreaşte să-şi recupereadză capitalul electoral. Ideea aestă easte vrută, di la Bucureşti, şi di Preşedinţil’ia a Româniilei. Decretulu a liderului separatistu di la Tiraspol di aderare a Transnistrilei la Rusia si înscriie într-ună “retorică provocatoare”, tru contextul aşi-dzâsilor aleadziri prezidenţiale din reghiune — sumcundiliadză, într-un comunicat, purtătoarea di zbor a preşedintilui Klaus Iohannis, care faţe tembih la ună atitudine reţânută”. Specialiştil’i în geopolitică aduc aminte că Şevciuk easte, cum ţi s-hibă, telecomandat di la Moscova şi avertizeadză că situaţia di-tru Transnistria are, deja, toate ingredientile a schenariului din Crimeea, anexată, aoa şi doi ani, di ruşi tot în numa aşi-dzâsâlei vole populară exprimată printr-un referendum nirecunoscut di comunitatea internaţională.


Autor: Bogdan Matei


Armânipsi: Hristu Steriu

Foto: Solen Feyissa / unsplash.com
Actualitati Thursday, 19 December 2024

TikTok, tru menga ali Uniuni Europeană

Comisia Europeană (CE) nkisi proţeduri ufiţiali contra ali platformă TikTok tră itia cu şubeia că ari călcată Nomlu mutrinda serviţiili...

TikTok, tru menga ali Uniuni Europeană
Angel Tîlvăr, împreună cu ambasadoarea SUA la București, Kathleen Kavalec, a vizitat marți, 10 decembrie, Baza 57 Aeriană „Căpitan Aviator Constantin Cantacuzino”
Actualitati Saturday, 14 December 2024

Declaraţii ti intrarea tu NATO şi UE

Tu meslu cirișaru 2021, 42% ditu oamiñilli andribaț tu unu sondaj adratu di INSCOP tu Românie, la antribarea tu ți vâsilie vor ma mutlu...

Declaraţii ti intrarea tu NATO şi UE
Radio România Internaționalu, dauă premii URTI, deadunu cu Comunitatea Italofonă di Radioteleviziuni
Actualitati Friday, 13 December 2024

Radio România Internaționalu, dauă premii URTI, deadunu cu Comunitatea Italofonă di Radioteleviziuni

Coproducția podcast Radiominiaturi, promovată tru 2024 di Comunitatea Italofonă di Radioteleviziuni, ditu cari faţi parti și Radio România...

Radio România Internaționalu, dauă premii URTI, deadunu cu Comunitatea Italofonă di Radioteleviziuni
foto: pixabay.com
Actualitati Wednesday, 11 December 2024

Defițit bugetaru ca tu pandemie

Defițitlu bugetaru ali Românie ti proțlli 11 meși di estanu agiumsi la 7,11% ditu Produslu Internu Brutu (PIB), vârâ 125,7 miliardi di lei...

Defițit bugetaru ca tu pandemie
Actualitati Tuesday, 10 December 2024

Schengen-Austria numa s’ncuntreadză

Ministurlu austriac ti lucre di năuntru, Gerhard Karner, dimăndă că văsilia a lui numata va s’ncuntreadză ti aprukearea ali Românie şi...

Schengen-Austria numa s’ncuntreadză
Actualitati Tuesday, 10 December 2024

Cari intră tru Parlamentulu ali Românie?

Anlu 2024 fu anlu tră tuti alidzerli ţi suntu di căuli, locali, europarlamentari, leghislative şi prezidenţiale, iarapoi nica tinirlu cratu...

Cari intră tru Parlamentulu ali Românie?
Actualitati Monday, 09 December 2024

Mărli platformi ș-dezinformarea online

“Libirtatea a aligâtorilor ta sâ-și adarâ unâ minduitâ a loru easti ndreptul ta sâ-și llia informaţii corecti/salami cându yini zborlu di...

Mărli platformi ș-dezinformarea online
Actualitati Monday, 09 December 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 01 -07.12.2024

Alidzerli prezidenţiali ditu Românie furâ anulati Curtea Constituţionalâ ali României (CCR) apufusi, viniri, cu unanimitati di voturi,...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 01 -07.12.2024

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company