Tră democrație și arădărikea ditu apirită al NATO
Secretarlu general al NATO, Jens Stoltenberg, feaţi apel, la Forumlu Aspen, di Bucureşti, ca aliaţllii s’inveastiască tru infrastructurli critiţi şi s’ñicureadză dependinţa di resursili ditu stati cari sunt potenţiali adversari. Jens Stoltenberg li număsi Rusia şi China ca hiinda proţlli actori globali cari submineadză arada mondială bazată pi reguli şi cari acţioneadză dauli tru zone cari agiumsiră di mari sinferu tră securitatea a spaţiului democratic.
Corina Cristea, 10.12.2021, 18:21
Jens Stoltenberg: “Adversarlli a noştri potenţiali s’ufilisescu di vulnearabilităţli a noastre tra ş-bagă tru practico sinferurli şi inveastescu tru infrastructurli a noastre critiţi ta s’poată s’intervină tru societăţli a noastre şi minduescu s’exploateadză dependenţa a noastră di părmătii di mari sinferu cata cumu gazili, nafta şi minearalili aretki.”
Jens Stoltenberg cundille ma multi ori purtaticlu fuvirosu a Moscovăllei, a deapoa, la idyiulu forum, ministrul român ali Apărari, Vasile Dâncu, spusi că Rusia poati s’hibă lugursită tru năulu concept strategic NATO ca ună potenţială fuvirseari militară salami. Rusia ari un plan babageanu ti distabilizari a Alianţăllei, inclusiv pritu ună potenţială ataca tru Ucraina, cundille Vasile Dâncu:
“Rusia lipseasşti s’hibă mutrită ca potenţială fuvirseari salami contra a NATO ditu perspectivă militară. Cadelihea, dialoglu lipseaşti s’armână prota turlie şi s’da silă, ama, cu tuti că NATO, kiro di un dekeniu, acăţă aestă cali, tru aestă oara videmu că nu deadi rezultate, nai ptănu pi kiro di mesi
Di la Departamentul American di Stat vini la forumlu di București ună isapi-timbihi: asistentulu a secretarlui american di stat tră Europa, Douglas Jones: “Atea ditu soni anvărtuşeari militară rusă şi fuvirsearea cu ataca diznău tru Ucraina, spuni limbidu că Rusia easti nai ma aprukeata fuvirseari contra a securitatillei colectivă. Lipseaşti s’avemu ună vărtoasă apărari şi discurajare contra ali Rusiei şi, adunaţ stogu, să spunemu limbidu că Rusia va s’păltească scumpu cara Moscova va s’neagă pi aestă cali fuvirsitoari.”
Criza ruso-ucraineană fu zburătă, gioi, diznău și di prezidentulu american Joe Biden, aestă aradă cu liderlli a ţărilor ditu aşi-număsitlu Format Bucureşti 9. Cu aestă furñie, prezidentulu Klaus Iohannis să spusi tră criştearea a prezenţăllei militară NATO pi arădărikea estică şi echiparea pănu di mardzină a Alianţăllei tră s’da apandisi la provocărli ali Rusie. Liderlu di Casa Albă lă tăxi a membrilor NATO ditu Europa Centrală capacităţ militari suplimentari şi ari loată limbidu angajamentul andicra di Articolul 5 ditu Tratatlu a Alianţăllei, cari pruveadi că ună atacă contra a unui aliat easti lugursită ună atacă contra a tutulor. Ma ninti, prezidentulu Biden lu asiguripsi omologlu a lui ucrainean, Volodimir Zelenski, că Statili Unite andrupăscu orlea zorlea suvearanitatea şi integritatea teritorială ali Ucraină.
Autoru: Corina Cristea
Armânipsearea: Taşcu Lala
