Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Ţea mai marea inflaţie di 5-l’i an’i di ma nâpoi

In România, rata anuală a inflaţil’ei alinăă la 5% tru marţu 2018, ţel mai marile nivel di ultimil’i ţinţe an’i, – feaţe hâbare, ază, Institutulu Naţional di Statistică. Uidisit cu spusa INS, creaşterea si faţe di la scunchirea prâmâtiilor cu aproapea 7 procente, a ţilor alimentare cu 4% şi a serviciilor cu circa 3 procente. In cazulu a alimentelor, ţel ma mult si scunchiiră limon’ile şi citricele, urmate di fructile proaspite şi di legume.Tot INS anuunţă că român’il’i au plătită mai multu tru mesulu martţu trâ carburanţâ si gaze naturale. Ună rată mai mare a inflaţil’ei anuală fu consemnată tru cirişar 2013, cându preţurile di consum tricură di 5,3%. Tru mesulu februarie 2018, Banca Naţională a Româniil’ei alâxi pi alinare prognoza di inflaţie trâ finalulu a anului la 3,5%, di la 3,2%. Si Eurostat confiirmă că, tru mesulu februarie 2018, România înreghistrăă ţea mai analta inflaţie anuală (3,8%) di-tru Uniunea Europeană. Pri nângă aestă, rata anuală a inflaţil’ei are înreghistrată ună creaştire semnificativă in Romania di la intrata a lu 2018. Tru mesulu gh’inar, criscu până la 4,32%, di la 3,32% tru andreu 2017, urmată tru şcurtu di ună creaştere la 4,72%. BNR explicăă, în februarie, la publicarea Raportului mutrinda inflaţia, că principalile/mai mările cauze ţân di efectile di bază asociate a reduţerilor şi eliminărilor di impozite indirecte şi taxe nefiscale în perioada similară a anului anterior, ama şi di majorările recente a tarifilor/pâhadzâlor la energhia electrică, gaze naturale şi energhie termică, pricum şi de creaştirea preţului a combustibililor. Purtătorulu di zbor a PNL, di opoziţie, Ionel Dancă, declarăă, ază, dupa anunţul INS, că ună rată anuală a inflaţil’ei ahât di mare înseamnă ună explozie a preţurilor care tal’ie di putearea di acumpărare a român’ilor. Uidisit a luştui, creaştirea economică a Româniil’ei fu bâgată pi câciube (tru situaţie grauă) tru maşi un an di guvernare PSD — ALDE. El mai spuse că actuala guvernare lipseaşte să hibă dânâsită printr-ună moţiune di cenzură di cătră Partidulu Naţional Liberal. Pi di altă parte, Guvernul di la Bucureşti adoptăă, ază, ună ordonanţă di urgenţă pri-tru care Comisia Naţională di Prognoză si transfoormă tru Comisia Naţională di Strateghie şi Prognoză. Uidisit a Executivului, aeasta va elaboreadză programe sociale şi de dizvoltare economică, pricum şi prognoze şi studii mutrinda echilibrul macroeconomic. Totunăoară, va aibă atribuţii di evaluare a impactului economic şi social a schemilor di agiutor di stat şi a proiectilor di investiţii publiţe dezvoltate în parteneriat public-privat.

Ţea mai marea inflaţie di 5-l’i an’i di ma nâpoi
Ţea mai marea inflaţie di 5-l’i an’i di ma nâpoi

, 13.04.2018, 22:05

In România, rata anuală a inflaţil’ei alinăă la 5% tru marţu 2018, ţel mai marile nivel di ultimil’i ţinţe an’i, – feaţe hâbare, ază, Institutulu Naţional di Statistică. Uidisit cu spusa INS, creaşterea si faţe di la scunchirea prâmâtiilor cu aproapea 7 procente, a ţilor alimentare cu 4% şi a serviciilor cu circa 3 procente. In cazulu a alimentelor, ţel ma mult si scunchiiră limon’ile şi citricele, urmate di fructile proaspite şi di legume.Tot INS anuunţă că român’il’i au plătită mai multu tru mesulu martţu trâ carburanţâ si gaze naturale. Ună rată mai mare a inflaţil’ei anuală fu consemnată tru cirişar 2013, cându preţurile di consum tricură di 5,3%. Tru mesulu februarie 2018, Banca Naţională a Româniil’ei alâxi pi alinare prognoza di inflaţie trâ finalulu a anului la 3,5%, di la 3,2%. Si Eurostat confiirmă că, tru mesulu februarie 2018, România înreghistrăă ţea mai analta inflaţie anuală (3,8%) di-tru Uniunea Europeană. Pri nângă aestă, rata anuală a inflaţil’ei are înreghistrată ună creaştire semnificativă in Romania di la intrata a lu 2018. Tru mesulu gh’inar, criscu până la 4,32%, di la 3,32% tru andreu 2017, urmată tru şcurtu di ună creaştere la 4,72%. BNR explicăă, în februarie, la publicarea Raportului mutrinda inflaţia, că principalile/mai mările cauze ţân di efectile di bază asociate a reduţerilor şi eliminărilor di impozite indirecte şi taxe nefiscale în perioada similară a anului anterior, ama şi di majorările recente a tarifilor/pâhadzâlor la energhia electrică, gaze naturale şi energhie termică, pricum şi de creaştirea preţului a combustibililor. Purtătorulu di zbor a PNL, di opoziţie, Ionel Dancă, declarăă, ază, dupa anunţul INS, că ună rată anuală a inflaţil’ei ahât di mare înseamnă ună explozie a preţurilor care tal’ie di putearea di acumpărare a român’ilor. Uidisit a luştui, creaştirea economică a Româniil’ei fu bâgată pi câciube (tru situaţie grauă) tru maşi un an di guvernare PSD — ALDE. El mai spuse că actuala guvernare lipseaşte să hibă dânâsită printr-ună moţiune di cenzură di cătră Partidulu Naţional Liberal. Pi di altă parte, Guvernul di la Bucureşti adoptăă, ază, ună ordonanţă di urgenţă pri-tru care Comisia Naţională di Prognoză si transfoormă tru Comisia Naţională di Strateghie şi Prognoză. Uidisit a Executivului, aeasta va elaboreadză programe sociale şi de dizvoltare economică, pricum şi prognoze şi studii mutrinda echilibrul macroeconomic. Totunăoară, va aibă atribuţii di evaluare a impactului economic şi social a schemilor di agiutor di stat şi a proiectilor di investiţii publiţe dezvoltate în parteneriat public-privat.


Autor: Andrea Bojoi


Armânipsire: Hristu Steriu

Actualitati Friday, 03 January 2025

România şi Vâryâria acutotalui tu Schengen

Țeremonii simboliți s-feațirâ, tu noaptea anamisa di añi, ti intrata acutotalui tu spaţiul Schengen ali Românie ș-ali Vâryârie, ți furâ...

România şi Vâryâria acutotalui tu Schengen
Victor Negrescu: Unăoară cu treaţirea tru năulu an, România sărbăturiseaşti majoratlu, 18 ani di la aderarea la UE, pritu integrarea pănu di mardzină tru Schengen
Actualitati Thursday, 02 January 2025

Victor Negrescu: Unăoară cu treaţirea tru năulu an, România sărbăturiseaşti majoratlu, 18 ani di la aderarea la UE, pritu integrarea pănu di mardzină tru Schengen

Eurodeputatlu român lugurseaşti că lipseaşti s’tritemu pisti complexul di stat membru ma nău şi faţi cllimari ti ună ascumbuseari...

Victor Negrescu: Unăoară cu treaţirea tru năulu an, România sărbăturiseaşti majoratlu, 18 ani di la aderarea la UE, pritu integrarea pănu di mardzină tru Schengen
Elon Musk
Actualitati Thursday, 02 January 2025

Omlu a Anlui 2024 la Radio România Internaţional

Duruț soț, Radio România Internaţional duți ma largu tradiţionala anchetâ di mindueari pritu ascultâtorlli ş-filisitorilli di Internet şi...

Omlu a Anlui 2024 la Radio România Internaţional
Omlu a Anlui 2024 la Radio România Internaţional
Actualitati Thursday, 26 December 2024

Omlu a Anlui 2024 la Radio România Internaţional

Duruț soț, Radio România Internaţional duți ma largu cânâscuta anchetâ ti ți minduescu ascultâtorilli şi ațelli ți filisescu Internetlu...

Omlu a Anlui 2024 la Radio România Internaţional
Actualitati Sunday, 22 December 2024

Meatri ţi voru loari ti apărarea jurnaliştilor

Ma multi instituţii şi ma mulţă politicieañi apăndăsiră sertu ti fuvirsearea ţi fu faptă cu grita ti născănţă jurnalişti. Parchetlu di...

Meatri ţi voru loari ti apărarea jurnaliştilor
Actualitati Thursday, 19 December 2024

TikTok, tru menga ali Uniuni Europeană

Comisia Europeană (CE) nkisi proţeduri ufiţiali contra ali platformă TikTok tră itia cu şubeia că ari călcată Nomlu mutrinda serviţiili...

TikTok, tru menga ali Uniuni Europeană
Actualitati Saturday, 14 December 2024

Declaraţii ti intrarea tu NATO şi UE

Tu meslu cirișaru 2021, 42% ditu oamiñilli andribaț tu unu sondaj adratu di INSCOP tu Românie, la antribarea tu ți vâsilie vor ma mutlu...

Declaraţii ti intrarea tu NATO şi UE
Actualitati Friday, 13 December 2024

Radio România Internaționalu, dauă premii URTI, deadunu cu Comunitatea Italofonă di Radioteleviziuni

Coproducția podcast Radiominiaturi, promovată tru 2024 di Comunitatea Italofonă di Radioteleviziuni, ditu cari faţi parti și Radio România...

Radio România Internaționalu, dauă premii URTI, deadunu cu Comunitatea Italofonă di Radioteleviziuni

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company