Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Ţea mai marea inflaţie di 5-l’i an’i di ma nâpoi

In România, rata anuală a inflaţil’ei alinăă la 5% tru marţu 2018, ţel mai marile nivel di ultimil’i ţinţe an’i, – feaţe hâbare, ază, Institutulu Naţional di Statistică. Uidisit cu spusa INS, creaşterea si faţe di la scunchirea prâmâtiilor cu aproapea 7 procente, a ţilor alimentare cu 4% şi a serviciilor cu circa 3 procente. In cazulu a alimentelor, ţel ma mult si scunchiiră limon’ile şi citricele, urmate di fructile proaspite şi di legume.Tot INS anuunţă că român’il’i au plătită mai multu tru mesulu martţu trâ carburanţâ si gaze naturale. Ună rată mai mare a inflaţil’ei anuală fu consemnată tru cirişar 2013, cându preţurile di consum tricură di 5,3%. Tru mesulu februarie 2018, Banca Naţională a Româniil’ei alâxi pi alinare prognoza di inflaţie trâ finalulu a anului la 3,5%, di la 3,2%. Si Eurostat confiirmă că, tru mesulu februarie 2018, România înreghistrăă ţea mai analta inflaţie anuală (3,8%) di-tru Uniunea Europeană. Pri nângă aestă, rata anuală a inflaţil’ei are înreghistrată ună creaştire semnificativă in Romania di la intrata a lu 2018. Tru mesulu gh’inar, criscu până la 4,32%, di la 3,32% tru andreu 2017, urmată tru şcurtu di ună creaştere la 4,72%. BNR explicăă, în februarie, la publicarea Raportului mutrinda inflaţia, că principalile/mai mările cauze ţân di efectile di bază asociate a reduţerilor şi eliminărilor di impozite indirecte şi taxe nefiscale în perioada similară a anului anterior, ama şi di majorările recente a tarifilor/pâhadzâlor la energhia electrică, gaze naturale şi energhie termică, pricum şi de creaştirea preţului a combustibililor. Purtătorulu di zbor a PNL, di opoziţie, Ionel Dancă, declarăă, ază, dupa anunţul INS, că ună rată anuală a inflaţil’ei ahât di mare înseamnă ună explozie a preţurilor care tal’ie di putearea di acumpărare a român’ilor. Uidisit a luştui, creaştirea economică a Româniil’ei fu bâgată pi câciube (tru situaţie grauă) tru maşi un an di guvernare PSD — ALDE. El mai spuse că actuala guvernare lipseaşte să hibă dânâsită printr-ună moţiune di cenzură di cătră Partidulu Naţional Liberal. Pi di altă parte, Guvernul di la Bucureşti adoptăă, ază, ună ordonanţă di urgenţă pri-tru care Comisia Naţională di Prognoză si transfoormă tru Comisia Naţională di Strateghie şi Prognoză. Uidisit a Executivului, aeasta va elaboreadză programe sociale şi de dizvoltare economică, pricum şi prognoze şi studii mutrinda echilibrul macroeconomic. Totunăoară, va aibă atribuţii di evaluare a impactului economic şi social a schemilor di agiutor di stat şi a proiectilor di investiţii publiţe dezvoltate în parteneriat public-privat.

Ţea mai marea inflaţie di 5-l’i an’i di ma nâpoi
Ţea mai marea inflaţie di 5-l’i an’i di ma nâpoi

, 13.04.2018, 22:05

In România, rata anuală a inflaţil’ei alinăă la 5% tru marţu 2018, ţel mai marile nivel di ultimil’i ţinţe an’i, – feaţe hâbare, ază, Institutulu Naţional di Statistică. Uidisit cu spusa INS, creaşterea si faţe di la scunchirea prâmâtiilor cu aproapea 7 procente, a ţilor alimentare cu 4% şi a serviciilor cu circa 3 procente. In cazulu a alimentelor, ţel ma mult si scunchiiră limon’ile şi citricele, urmate di fructile proaspite şi di legume.Tot INS anuunţă că român’il’i au plătită mai multu tru mesulu martţu trâ carburanţâ si gaze naturale. Ună rată mai mare a inflaţil’ei anuală fu consemnată tru cirişar 2013, cându preţurile di consum tricură di 5,3%. Tru mesulu februarie 2018, Banca Naţională a Româniil’ei alâxi pi alinare prognoza di inflaţie trâ finalulu a anului la 3,5%, di la 3,2%. Si Eurostat confiirmă că, tru mesulu februarie 2018, România înreghistrăă ţea mai analta inflaţie anuală (3,8%) di-tru Uniunea Europeană. Pri nângă aestă, rata anuală a inflaţil’ei are înreghistrată ună creaştire semnificativă in Romania di la intrata a lu 2018. Tru mesulu gh’inar, criscu până la 4,32%, di la 3,32% tru andreu 2017, urmată tru şcurtu di ună creaştere la 4,72%. BNR explicăă, în februarie, la publicarea Raportului mutrinda inflaţia, că principalile/mai mările cauze ţân di efectile di bază asociate a reduţerilor şi eliminărilor di impozite indirecte şi taxe nefiscale în perioada similară a anului anterior, ama şi di majorările recente a tarifilor/pâhadzâlor la energhia electrică, gaze naturale şi energhie termică, pricum şi de creaştirea preţului a combustibililor. Purtătorulu di zbor a PNL, di opoziţie, Ionel Dancă, declarăă, ază, dupa anunţul INS, că ună rată anuală a inflaţil’ei ahât di mare înseamnă ună explozie a preţurilor care tal’ie di putearea di acumpărare a român’ilor. Uidisit a luştui, creaştirea economică a Româniil’ei fu bâgată pi câciube (tru situaţie grauă) tru maşi un an di guvernare PSD — ALDE. El mai spuse că actuala guvernare lipseaşte să hibă dânâsită printr-ună moţiune di cenzură di cătră Partidulu Naţional Liberal. Pi di altă parte, Guvernul di la Bucureşti adoptăă, ază, ună ordonanţă di urgenţă pri-tru care Comisia Naţională di Prognoză si transfoormă tru Comisia Naţională di Strateghie şi Prognoză. Uidisit a Executivului, aeasta va elaboreadză programe sociale şi de dizvoltare economică, pricum şi prognoze şi studii mutrinda echilibrul macroeconomic. Totunăoară, va aibă atribuţii di evaluare a impactului economic şi social a schemilor di agiutor di stat şi a proiectilor di investiţii publiţe dezvoltate în parteneriat public-privat.


Autor: Andrea Bojoi


Armânipsire: Hristu Steriu

Foto: facebook.com/simonahalep
Actualitati Friday, 07 February 2025

Simona Halep s’trapsi ditu tenisu

Easti zori s’vedz unã ahtari mari campioană s’lu-alasã sportulu, angrãpsirã americañilli di la Tennis Letter, platformă ţi da hãbãri...

Simona Halep s’trapsi ditu tenisu
Predizborna kampanja za predsednika države
Actualitati Wednesday, 29 January 2025

Comisia di Veneția și alidzerli ditu România

Criza politică di Bucureşti ţi nu ari futã pãnã tora, agiumsi tu mari vazi tu planu externu. Tiñisita Comisie di Veneţia deadi tu şteari...

Comisia di Veneția și alidzerli ditu România
Foto; Library of Congress / unsplash.com
Actualitati Wednesday, 22 January 2025

Ripublicanlu Donald Trump s-turnă la Casa Albâ

Ripublicanlu Donald Trump (78 di añi) pritu giurâmintul ufițialu ș-ahurhi doilu mandat ti prezidentu a Statilor Uniti ali Americâ (SUA), dupâ...

Ripublicanlu Donald Trump s-turnă la Casa Albâ
Foto: romania-actualitati.ro
Actualitati Saturday, 18 January 2025

BNR țâni toclu di stur

Banca Naţionalâ ş-țâni atitudinea mârdzinitâ ş-apufâsi țânearea nialâxitâ, la 6,5% tru an a toclui di politicâ monetarâ, tu arada a...

BNR țâni toclu di stur
Actualitati Wednesday, 15 January 2025

Dzuua Culturãllei Naționalã 2025

Ditu 2011, România sărbăturiseaşti, cathi an, Dzuua Culturãllei Naționale, cari nsimneadză data di amintari a poetlui naţionalu Mihai...

Dzuua Culturãllei Naționalã 2025
Actualitati Saturday, 11 January 2025

Ixichea bugetarâ ți lipseaști sâ scadâ

România bitiseaști 2024 cu unâ ixichi di 8,6%, spuni isapea a Ministerlui di Finanțe. Experțâlli facu tâmbihi că aesta easti para mari ș-că...

Ixichea bugetarâ ți lipseaști sâ scadâ
Actualitati Friday, 10 January 2025

România și sigurlichea di urdinari a aftuchiniloru pi geadei

Numirlu a morţâlor tu acțidenti rutieri scâdzu niheamâ tu 2023, andicra di 2022. Cu tuti aesti, România misurâ, ma largu, multi victimi pi...

România și sigurlichea di urdinari a aftuchiniloru pi geadei
Actualitati Wednesday, 08 January 2025

Cabaia gazi naturali bâgati nanâparti

Nu ari niți unâ cripari tu alimentarea cu gazi a bloclui comunitaru, dupâ dânâseara a trițearillei a gazlui arusescu pritu Ucraina, deadi...

Cabaia gazi naturali bâgati nanâparti

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company