Senatlu ali Românie – 150 di an’i

Festivităţ maxus ndreapti, nsimnarâ, aseara, marţâ, umplearea a 150 di an’i di la thimil’iusearea a Senatlui ali Românie. Di multu chiro nu s-avea adunatâ sum idyea aulă foşti prezidenţâ ali ripublicâ şi a Senatlui post-comunistu, lideri di partidi ţi suntu si ancuntraţ, reprezentanţâ a Casâl’ei Vâsilicheascâ. Tru idyiul chiro mondenă şi evocatoari, andamusea avu scupolu tra s-lu spunâ diznău rolu major a instituţiil’ei.

Bogdan Matei, 18.06.2014, 15:04

Festivităţ maxus ndreapti, nsimnarâ, aseara, marţâ, umplearea a 150 di an’i di la thimil’iusearea a Senatlui ali Românie. Di multu chiro nu s-avea adunatâ sum idyea aulă foşti prezidenţâ ali ripublicâ şi a Senatlui post-comunistu, lideri di partidi ţi suntu si ancuntraţ, reprezentanţâ a Casâl’ei Vâsilicheascâ. Tru idyiul chiro mondenă şi evocatoari, andamusea avu scupolu tra s-lu spunâ diznău rolu major a instituţiil’ei.

Parlamentarismul românescu fu, dit ahurhitâ, bicameral, iara Senatlu ari unâ vicl’imi aproapea isa cu a statlui român modernu. Fu thimil’iusitu tru 1864, la maşi ţinti an’i după fâţearea Unâ a Prinţipatilor Români, Moldova şi Muntenia, sum cârlibana a domnitorlui Alexandru Ioan Cuza. Lucră fârâ, dânâseari, sum Monarhie, până aproapea di doilu polim mondial, cându regimlu autoritar a vâsil’elui Carol II-lu lu sparsi Parlamentul. După polim, marioneti a ocupanţâor sovietiţ comuniştil’i autohtoni adrarâ un surogat di organ legislativ monocameral, cu numa Marea Adunari Naţională.

Tâş dupu Revoluţia anticomunistă dit 1989, Senatlu fu xanadişscl’isu şi al’i si deadi putesri cata cum a unei instituţii modernâ, cu scupolu ti legiferari tru unâ vâsilie ţi vrea s-agiungâ, tru proţl’i an’i 2000, membră tru NATO şi Uniunea Europena. Premierlu social-democrat Victor Ponta mărtirisea: “Nu ved unâ Românie democratică fără un parlamentu bicameral, tru cari Senatlu să-şi bagâ tru practico borgili ţi al’i si deadirâ aoa şi 150 di an’i. Rolu a Parlamentului, şi a Senatlui maxus, easti di thimel’iu tra s-u ţânâ aţea ziyâ tră cari, pân tru soni, Senatlu fu numâsitu cameră ponderatoari.”

Ti prezidentul di tora a camerăl’ei superioarâ, liberalu Călin Popescu-Tăriceanu, Senatlu lipseaşti s-agiungâ tru simfunie cu unâ yinitoari Europâ a regiun’ilor: “Tru perspectiva a rolui tut ma importantu pi cari minduescu tra s-lu aibâ regiun’ile tru actuala aradâ a Uniunil’ei Europenâ, tru cari lipseaşti să s-ngrâpseascâ şi România, lugursescu di amprotusa aflarea diznău a aluştui prinţipiu şi unâ xanazugrâpseari diznău a Senatlui, cari să spunâ tru forlu legislativ suprem punctul di videalâ a regiunilor şi a comunităţlor locali şi s-licşureadzâ colaborarea anamisa di aestâ.”

Nâdiili a clasâl’ei politicâ suntu, ama, tru flagrantu răsperu cu vrerli a electoratlui. Cazuri di senatori corupţâ agiumţâ tru hâpsani, absenteismul cabaia mari tru plen, cari amânâ legiferarea, yinearea unâ pisti alantâ, multu chiro, a borgilor a aţilor dauă cameri a unlui Parlamentu gonflat, după aţeali dit soni alidzeri, la aproapea 600 di membri, tuti aesti alâxirâ Senatlu tru unâ ditru nai ma impopulari instituţii. Tru 2009, un referendum nchisitu la câftarea a prezidentului Traian Băsescu avu efectul a unlui duş araţi: tru unâ proporţie babageanâ, român’il’i vor parlamentu unicameral cu maşi 300 di alepţâ. După aestâ nu mata s-feaţi ici ţiva, lucru ti feaţi tra s-u ahânduseascâ alienarea anamisa di alepţâ şi alegători.

Armanipsearea: Taşcu Lala