Sărbători tru bitisita di an

Dizvartiti pi un fondu di stabilitate economică şi socială, ama şi sum semnul a nascantor evoluţii hairlatiti, după alidzerli prezidenţiale dit brumar, protili sărbători dit aestă iarnă fura tricuti cu intensitate di români. Tru un stat lugursit s-hiba anamisa di protili dzati dit lumi tu ti mutreasti sentimentul religios şi tru cari cama di 90 tru sută ditru cetăţeni sa spun embistimen’i, Cărciunlu fu un moment di reflecţie şi di harauua. Isachili spun că şapti dit dzati români deadira ti Cărciun, dhoara a atilor vrut. Ma multa hargiuira ti measa festivă 65 di euro şi masi la 14 tru sută la deadi di mana un buget ma mari di120 di euro; cu tute aestea, masi 1 tru sută ditru romăni cilastasiras tra cazurli uminitare.

Valentin Țigău, 29.12.2014, 13:56

Dizvartiti pi un fondu di stabilitate economică şi socială, ama şi sum semnul a nascantor evoluţii hairlatiti, după alidzerli prezidenţiale dit brumar, protili sărbători dit aestă iarnă fura tricuti cu intensitate di români. Tru un stat lugursit s-hiba anamisa di protili dzati dit lumi tu ti mutreasti sentimentul religios şi tru cari cama di 90 tru sută ditru cetăţeni sa spun embistimen’i, Cărciunlu fu un moment di reflecţie şi di harauua. Isachili spun că şapti dit dzati români deadira ti Cărciun, dhoara a atilor vrut. Ma multa hargiuira ti measa festivă 65 di euro şi masi la 14 tru sută la deadi di mana un buget ma mari di120 di euro; cu tute aestea, masi 1 tru sută ditru romăni cilastasiras tra cazurli uminitare.

Tru nascanti catastisi, dhoarali di Cărciun ti atel’I ti suntu tru ananghi vinira dit xinatati. Ase, cama di 20 n’l’i di cilimean’i tu ilichia anamisa di 3 şi 13 ani cari frecventeadză una turlie di nviţământu dit giudeţili di nordu, aprucheara dhoara dit Germania. 17 tiruri ncărcate cu alimente şi articole di igienă au fostfura discărcate di sute di voluntari români şi xen’i, tru 164 di localităţ. Galaţi, s-dizvarti treia ediţie a manifestaril’ei “Cărciunlu a inimilor” la cari 5.000 di insi sidzura pi una measă caldă tru cari avea macarli di adeti cu lucaniţ, caltaboş, tobă, slănină şi tochitură cu bargadan.

Cărciunlu fu, tru idyiul chiro, iu ti s-hiba tru România, una furn’ie ti bagarea tru valoari a folclorlui local, avut tru colindi şi adet populari ancestrale. Nascanta colindători u reprezentara România tru xinatati, cum easti cazlu a atilor 30 di tiniri dit Drobeta Turnu Severin cari cântara şi anlu aestu la Festivalu di Colindi di Viena. Şi român’il’i dit xinatati lu yiurtusira Carciunlu, tru stil românescu. Concetăţen’il’i a noştri cari baneadza Madrid s-andamusira, după adeti, la baserica ortodoxă Sta Maria, nai ma vecl’iul lăcaş di cultu românescu dit Spania.

El’i spun că yiurtusearea, deadun, a sărbătorlor criştini la fati ma lisor dorlu di România. Aesta suntu, ngheneral, român’il’i cari nu putura sa s-toarna acasă, tru bitisita a anlui. Una furn’ie poati s-hiba si chirolu slab dit vasilie. Cadealithea, România s-ampuliseasti, aesti dzali, cu neaua mari, tufani, cingrimi si tempearaturi multu scădzuti. Chirolu slab feati ca autorităţli s-ncl’idă ma multi cal’iuri naţionale şi s-l’ia apofasi tra s-baga pi arada aprovizionarea cu energhie electrică şi s-ahurheasca tru buni condiţii urdinarea rutiera, feroviara, maritima şi fluviala.

Armanipsearea: Tascu Lala