Sârbâtori tru a noasti casi/ tu izolari
Geadei pondi, sculii, universităț, sinuri, dukeñi ncllisi, disponibilizări, apridunarea i curmarea/ dânâsearea ti un kiro a huzmețloru suntu ndauâ ditru zñiili a lâhtâroslui virus SARS CoV-2 a cari cutulburâ, di ndoi meși di dzâi, lumea tutâ, di aduți, pi livelu global, mări zñii ti icunumie, ti sistemlu sanitar. Ghini ma, nai cama mărli zñii suntu oamiñilli ți keru și, tra s’dânâseascâ arăspândearea-a coronavirusului, s’loarâ meatri serti di armâneari nasâ / izolari și distanțari suțială, cari zñiipsescu, ași cum s’aștipta, și sârbâtorli di pisti.
Leyla Cheamil, 15.04.2020, 10:03
Luni, embistimeñilli ortodocşi, ți suntu ma mulțâlli tu numiru tru România, şi ațelli greco-catoliț intrarâ tru Stâmâna Mari, ațea ditu soni ninti di sărbătoarea-a Paştilor/ Grailu Mari, tru cari, nâpoi suntu adusi aminti ateali ditu soni sticuri di oarâ ditu bana-a Hristolui, ninti s’hibâ ncârfusitu pi cruți. Trâ s’nu s’adunâ tu parei, arãdz/ reguli ți nu s’au faptâ pânâ tora furâ dimândati di Bâsearica Ortodoxă Română.
Mărli lituryiseri, cu numa denii, s’țânu tu bâseriț, ama, estanu, embistimeñilli va s’llia parti mași cu mutrearea di acasâ, pitrițearea nyie pritu mass-media, tru aestu greu kiro a catandisillei di ananghi. Tutunâoarâ, exumuluyia/ pricunuiștearea-a amârtiiloru (dinintea-a preftului)/ şi cumânicarea’a pistimeñiloru poati sâ s’facâ mași acasâ, a deapoa preftâlli lipseaști s’poartâ mască şi pâpuțâ ți s’ufilisescu mași unâoarâ şi să-şi dezinfecteadzâ mâñili.
Tu noaptea ti di Paști/ Aprindu Grailu Mari nai cama marea sârbâtoari a criștinâtatillei, cându clopatli vâdzescu tru tuti bâserițli iu s’fați Lituryisearea a Nyearillei, pistimeñilli pot s’iasâ cu țeri apreasi la firidz şi balcoani i tu uboarâli a casiloru, cu zborlu “Hristolu Anye !” şi apandisea “Dealithea Anye !”. Ațelli ți vor s’llia parti la cântarea’a preftâloruți s’țâni tu bâseriț pot s’u’facâ maşi cu mutrearea-a transmisiuNilloru nyie la radio, televiziune şi internetu.
Tra s’u-ducâ ma largu adetea ahurhitâ tu 2009, Patriarhia Română va s’aducâ, şi anlu aestu, Luñina di Ierusalim, sâmbătă, cu un avionu maxutarcu, a deapoa voluntarlli va u’ampartâ maşi la casili a ațiloru ți u caftâ. Dumânică, cama di dauâ miliardi di pistimeñi romano-catoliț şi protestanţâ di lumea tutâ yiurtusirâ Paștili, a deapoa țeremoniili s’dizvârtirâ tru bâseriț , ama nu avea embistimeñilli, a curi lâ bâgarâ zori s’armânâ tu a loru casi di itia a restricțiilor cu pandemia di coronavirus, ama furâ transmise online, la radio icâ la televizor.
Vatican, Pâpălu Francisc gri cu zborlu, adetea ti evluyiseari (ta s’lli si ducâ lucârlu ambaru a omlui) Urbi et orbi, trâ țitati şi lumi, nu dit balconea-a Basilicâllei San Pietro, simfunu cum easti adetea, ama ditu intrata tru catedrală, acâ nu avea dininti ñillili di pistimeñi cari, tu añilli di ma ninti, yinea ditu lumea tutâ. Suvearanlu pontif cândâsi pistimeñilli s’apândâseascâ pritu contagiunea spearanţâllei / ”lângoarea-a nâdiillei” tru unâ lume trâñipsitâ di pandimie, tru cari marea-a noastră fumealle umineascâ easti tu greauuâ catastidsi. Tutunâoarâ, Pâpălu Francisc feați cllimari ta s’dânâseascâ tuti ceamaunili ditu tuț kiușeadzlli a lumillei. Nu easti oara tora s’nidzemu ninti, s’adrămu și s’traficămu armati, s’hârgiumimu mulțâ, sh nâpoi, multu di multu, pâradz ți ti unâvrea s’eara s’lli ufilisimu shi s’lli hârgiumimu trâ agiutari oamiñilli și tra s’ascâpămu bana a oamiñiloru, spusi suvearanlu pontif.
Ngrrâpsearea: Leyla Cheamil
Armânipsearea: Tașcu Lala
