Român’il’i yiurtusescu Paştili
Roxana Vasile, 29.04.2016, 17:35
“Hristolu Anye!” “Cadealithea Anye!” Cu aesti zboara, român’il’i, majoritari ortodocşi, va lu asteapta, şi anlu aestu, aprindu dumanică, tu n’iadzanoapti, habarea ti Anyearea a Hristolui, hil’ilu al Dumidza. Purdat di Iuda, un di atel’i 12 di apostol’i a Lui, El easti giudicat ti blasfemie di autorităţli religioasi uvrieşti. Condamnarea a Lui va s-hiba, ama, una politică: ti asi spusa mindueari tra subminarea a putearil’ei di stat, autorităţli romane apufusescu s-Lu ncrutil’eadza Hristolu, cari moari multu di multu cu tran’ipserli pi cruti. Ama moartea a Lui nu nsimneadza intrarea tru ici tiva, tru haua, ca masi tru lun’ina divină a Tatălui. Di alta parti, lun’ina easti leit-motivlu a Paştilui, aprindu dumanică prefţal’i calisindalui oamin’il’i s-l’ia … lun’ină, simbolizată di aprindearea a unal’ei teara.
Multa di tu arada a român’ilor va s-l’ia parti la slujbili ti va sa s-tana tru majoritatea a baseritlor şi a mânăstirurlor dit vasilie, ama şi tru aşedzămintili ortodoxe di tu xeani. Uidisit cu patriarhului Daniel a Baserical’ei Ortodoxa Româna, tru una lumi tut ma pi alathusi şi nvirinată, ti s-ampuliseasti nai multi ori cu niachicasearea şi priscavil-ea, cu urfan’ia şi niputearea, cu langoarea şi cu multi turlii a moartil’ei fizica şi spirituala, Paştili candaseasti la vreari un alantu, irin’ie şi harauua. Ti atea, prit placarii, zbor ica lucri buni, român’il’i suntu candasiţ s-l’iagiută cilimean’il’i orfan’i, ausl’i singuri, landzitl’i ti nu ari cari s-l’i-agiuta, tuţ atel’i nvirinaţ. Patriarhul ari una mindueari ahoryea şi tra român’il’i cari, spuni nas, suntu anamisa di xen’i, ama cari baneadză cu dorlu ti vasilia a lor şi ti vrutl’i a lor ti armasira acasă. Fără el’i, multi localităţ dit România suntu nvirinati şi niagiutati, ti atea — spuni Patriarhul Daniel — el’i suntu aştiptaţ cu harauua să s-toarnă şi s-armană ti daima tru vasilie.
Tru România, protentul a atilor cari yiurtusescu Paştili ortodoxu easti di 94, iara 87% dit arada a lor spun că va s-duca la liturghie ti Nyearea a Hristolui. Cum sărbătorli pascale nsimneadză şi measi cu di tuti, cu oauă aroşi, friptură di n’iel şi cuzunac, mulţa bagara nanaparti paradza cabaia ta s-ancupara produsili ti s-li vor. 65% dit român’i va li treaca sărbătorli ti di Paşti acasă, chiro tru cari 22% va s-armana acasă, ama va s-duca oaspit, a deapoa 9% va s-duca tru una minivacanţă. Nascanta va s-aleaga staţiun’ile di munti ica di pi litoralu românesc di la Amarea Lae. Masi pi litoral suntu aştiptat cama di 30 di n’il’i di insi.
Alţa s-minduira tra destinaţii xeani, tru 2016, Roma hiindalui pi protlu loc tru toplu a preferinţilor, a deapoa easti Milano, Londra, Barcelona, Madrid ica Paris. Cara român’il’i dit România s-duc tru xeani, atel’i cari lucreadza tru xinatati s-toarna ti ndaua dzali acasă, tra s-hiba deadun cu familia ti armasi tru vasilie. Depoa, tra aestă perioadă s-vindurâ cu 500% ma multi bileti di avion cu nkiseari di nafoara a vasiliil’ei catra România andicra di una perioadă di arada a anlui. Nai cama multi nkiseri suntu dit vasilii tru cari lucreadză şi ari comunităţ mari di român’i, cata cum Italia, Spania, Marea Britanie ica Statili Unite şi Canada.
Armanipsearea: Tascu Lala