Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Român’il’i sărbătoriră Unirea di-tru 1859

Pi 24 gh’ianar 1859, Alexandru Ioan Cuza – aleptu, cu ună septămâna înainte, domnitor ale Moldovă – fu votat şi de Adunarea Electivă de la Bucureşti dreptu suveran a Ţarâl’ei Românească (Valahia) şi proclamat domnu a Principatelor Unite. Domnil’ia de şapte an’i a lu Cuza are creată, pri-tru reformele radicale promovate în epocă, temeliile instituţionale ale Românie modernă, consolidate, ulterior, de regil’i Carol I si Ferdinand. Supranumit Întregitorulu, aestua di mai nâpoi avea să aducă, sum scheptrul/topuzea lui, tru 1918, la bitisita primului polim mmondial, toate provinciile româneşti aflate, până atumţea, sum stăpânirea imperiilor multinaţionale viţine. Cheremonii relighioase şi militare, depuneri de coroane de flori şi spectacole în aer liber au marcată, m’iercuri, aţea ţi unil’i român’i numescu M’ica Unire, prefaţă a ţilei Mare, de aoa şi un secol. La slujba oficiată la Catedrala Patriarhală din Bucureşti şi la sesiunea ştiinţifică organizată de Academia Română are participată şi preşedintele Klaus Iohannis, care îşi reiterăt convindzerea că progresulu a Româniil’ei easte indisolubil legat de existenţa a unei leghislaţie coerentă şi stabilă, care să sancţioneadză abuzurile şi nechischineaţa.

Român’il’i sărbătoriră Unirea di-tru 1859
Român’il’i sărbătoriră Unirea di-tru 1859

, 26.01.2018, 21:38

Pi 24 gh’ianar 1859, Alexandru Ioan Cuza – aleptu, cu ună septămâna înainte, domnitor ale Moldovă – fu votat şi de Adunarea Electivă de la Bucureşti dreptu suveran a Ţarâl’ei Românească (Valahia) şi proclamat domnu a Principatelor Unite. Domnil’ia de şapte an’i a lu Cuza are creată, pri-tru reformele radicale promovate în epocă, temeliile instituţionale ale Românie modernă, consolidate, ulterior, de regil’i Carol I si Ferdinand. Supranumit Întregitorulu, aestua di mai nâpoi avea să aducă, sum scheptrul/topuzea lui, tru 1918, la bitisita primului polim mmondial, toate provinciile româneşti aflate, până atumţea, sum stăpânirea imperiilor multinaţionale viţine. Cheremonii relighioase şi militare, depuneri de coroane de flori şi spectacole în aer liber au marcată, m’iercuri, aţea ţi unil’i român’i numescu M’ica Unire, prefaţă a ţilei Mare, de aoa şi un secol. La slujba oficiată la Catedrala Patriarhală din Bucureşti şi la sesiunea ştiinţifică organizată de Academia Română are participată şi preşedintele Klaus Iohannis, care îşi reiterăt convindzerea că progresulu a Româniil’ei easte indisolubil legat de existenţa a unei leghislaţie coerentă şi stabilă, care să sancţioneadză abuzurile şi nechischineaţa.


Klaus Iohannis: Guvernanţâl’i au datoria/borgea tra să hibă mai atenţâ la câftările a cetăţean’ilor, mai preocupaţ faţă de consecinţele pe termen lungu a deciziilor loate, mai deşcl’işi a dialogului. Avem nevol’ie de un stat care să hibă pe misura a societatil’ei, di aform’ia că românil’i vor ună guvernare decentă şi eficientă.” Într-un mesaj postat pe site-ul a Guvernului, premierulu interimar Mihai Fifor aprecie că actul a Uniril’ei a Principatelor, de aoa şi 159 de an’i, fu efortul a întreagâl’ei naţiune română, ţi reuşi să da a istoril’ei un altu cursu decât aţel stabilit de harta intereselor externe. Mesajulu a unitatil’ei a român’ilor fu purtat de la Bucureşti la Iaşi, capitala istorică a Principatului a li Moldovă, de ună garnitură, denumită, simbolic, Trenulu a Uniril’ei, tractată de ună locomotivă îmvopsită în culorile naţionale, roşu, galben şi nalbastru. La cheremoniile de la Iaşi participară Custodele a Coroanâl’ei Română, Principesa Margareta, parlamentari, autorităţ locale şi numeroşi invitaţi din Republica Moldova. Pi nângă aestâ, după cum relateadză corespondenţâl’i Radio România, DZuua a Uniril’ei a Principatelor fu marcată, cu fastu, şi la Chişinău, iu fură depuse coroane de flori la bustul a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, iar numeroşi oamen’i de cultură, istoriţ şi politician’i zburâră despre importanţa aţilui momentu istoric. De 10 ani, la Roma, într-ună comuniune exemplară, creştinil’i român’i de diferite confesiun’i — ortodocşi (majoritari), greco şi romano-catoliţ – celebreadză împreună DZuua a Uniril’ei a Principatelor printr-ună slujbă relighioasă. La Te Deum-ul găzduit, m’iercuri, de romano-catoliţ, participară, cu tut aceluşi mesaj de unitate, şi ambasadoril’i a Româniil’ei în Italia şi la Vatican.


Autor: Bogdan Matei


Armanipsire: Hristu Steriu

Foto: romania-actualitati.ro
Actualitati Saturday, 18 January 2025

BNR țâni toclu di stur

Banca Naţionalâ ş-țâni atitudinea mârdzinitâ ş-apufâsi țânearea nialâxitâ, la 6,5% tru an a toclui di politicâ monetarâ, tu arada a...

BNR țâni toclu di stur
Mihai Eminescu (foto arhivă)
Actualitati Wednesday, 15 January 2025

Dzuua Culturãllei Naționalã 2025

Ditu 2011, România sărbăturiseaşti, cathi an, Dzuua Culturãllei Naționale, cari nsimneadză data di amintari a poetlui naţionalu Mihai...

Dzuua Culturãllei Naționalã 2025
Tánczos Barna
Actualitati Saturday, 11 January 2025

Ixichea bugetarâ ți lipseaști sâ scadâ

România bitiseaști 2024 cu unâ ixichi di 8,6%, spuni isapea a Ministerlui di Finanțe. Experțâlli facu tâmbihi că aesta easti para mari ș-că...

Ixichea bugetarâ ți lipseaști sâ scadâ
Foto: fb.com / Poliția Română
Actualitati Friday, 10 January 2025

România și sigurlichea di urdinari a aftuchiniloru pi geadei

Numirlu a morţâlor tu acțidenti rutieri scâdzu niheamâ tu 2023, andicra di 2022. Cu tuti aesti, România misurâ, ma largu, multi victimi pi...

România și sigurlichea di urdinari a aftuchiniloru pi geadei
Actualitati Wednesday, 08 January 2025

Cabaia gazi naturali bâgati nanâparti

Nu ari niți unâ cripari tu alimentarea cu gazi a bloclui comunitaru, dupâ dânâseara a trițearillei a gazlui arusescu pritu Ucraina, deadi...

Cabaia gazi naturali bâgati nanâparti
Actualitati Wednesday, 08 January 2025

Româñilli va s’poată s-urdinã tru SUA fără vizi

Româñilli va s-poatã s’urdinã tru Statili Uniti ali Americã fără vizi ahurhinda cu meslu marţu, deadi hăbari ministurlu ti Lucri Xeani,...

Româñilli va s’poată s-urdinã tru SUA fără vizi
Actualitati Friday, 03 January 2025

România şi Vâryâria acutotalui tu Schengen

Țeremonii simboliți s-feațirâ, tu noaptea anamisa di añi, ti intrata acutotalui tu spaţiul Schengen ali Românie ș-ali Vâryârie, ți furâ...

România şi Vâryâria acutotalui tu Schengen
Actualitati Thursday, 02 January 2025

Victor Negrescu: Unăoară cu treaţirea tru năulu an, România sărbăturiseaşti majoratlu, 18 ani di la aderarea la UE, pritu integrarea pănu di mardzină tru Schengen

Eurodeputatlu român lugurseaşti că lipseaşti s’tritemu pisti complexul di stat membru ma nău şi faţi cllimari ti ună ascumbuseari...

Victor Negrescu: Unăoară cu treaţirea tru năulu an, România sărbăturiseaşti majoratlu, 18 ani di la aderarea la UE, pritu integrarea pănu di mardzină tru Schengen

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company