România – zñiili a căñinăllei
Chirolu nica va s’hibă cu căñină tru România. Fură băgati restricţii di urdinari pi călliuri. Și urdinarea pi călliurli di heru fu zñiipsită.
Tașcu Lala, 15.07.2024, 18:03
România ma largu easti sumu ună diplă di vimtu tropical. Până ñiercuri, suntu aştiptati maximi di până la 42 di gradi Celsius tu aumbră. Ma multu di ahătu, şi minimili va s’hibă multu mări și nu va s’dipună sumu 20 gradi.
Di gioi, temperaturile cam ava să scadă, a deapoa kirolu va s’alăxească – spunu aţelli di la Administraţia Naţională di Meteorologie. Va s’aibă ploiuri torenţiale, va s’bată kiritlu, va s’da cu gridină aoa şi aclo, cantităţ ma importante di apă tru tuti regiunile. Disconfortul termic va s’hbă ma largu cabaia, aestă aradă tu hăvaia că yini ună nutii cabaia mari.
Di itia a temperaturlor cabaia mări s’băgară restricţii di tonaj pi călliurli naţionale, expres şi pi autostrădzli ditu văsilie. Până ñiercuri, nu va s’urdină autovehiculele cu measă autorizată ma mari di 12 di tonuri. Pi niscănti cumăţ di călliuri nu urdinară niţi aftukinatli di 7 tonuri ş’camae, iarapoi șoferllii nu eara haristusiţ.
Şi urdinarea pi călliurli di heru fu zñiipsită. Trenurli imnă cu iruşi ma ñică neisi 20 -30 di kilometri pi săhati ma ptănu di itia a temperaturilor mări di pi nivelu a şinilor, iarapoi di aestă itie multi di eali agiungu cu amănari la destinație.
Zniili a căñinăllei aduţi ambodiu şi ti catandisea di sănătati a bănătorloru, maxus la cilimeañi, a oamiñiloru tu ilikie, oamiñilli cu dizabilităț, sicaţlli ică atelli cu lăngori croniţi. Pi geadeili cu pisa apreasă și pri călliurli namisa di blocuri ţi arucă căñina, nica şi nai sănătoslu organismu poati s’cadă, poati s’creapă. Ma s’nu aibă ună hidratari aşi cum lipseaşti, care s’ţănă temperatura a truplui anvărliga di 37 di gradi Celsius, pot s’facă cripărli di căldură, insolaţie, trăñipseari ică goadă hipertermică, spunu yeatărlli. Tru multă căsăbadz, autorităţli ndreapsiră locări di agiutari ti aţelli ţi au ananghi s’iasă di ncasă. Tru tută văsilia criscu tru dzăli ditu soni numirlu a apelurlor la serviciul di ambulanţă.
Căina si xerea alăsară ñilli di nicukirati fãrã apã ti beari. Tru născănti localităț distributia apăllei s’faţi dupã un program ghini apufusitu, iara primarllii facu urminie a bănătorloru s’ufilisească cungătanu apa, s’nu udă zărzăvăţli ică piscinili cu apă.
Tra s’ţănă keptu a temperaturlor mri ditu stămăñili ditu soni, tut ma mulță oamiñî ufilisescu aparate di aer condiționat. Ta s’arăţească temperatura tru casi și ta s’tănu tu idyea scară, aparatele di aer condiționat lipseaşti s’lucreadză anamisa di 4 și 7 săhăţ ndzuuă. Asi s’agiundzi şi la facturi cu curent ma mări tru aestă perioadă.
Tru contextul tru cari consumlu criscu muluu di multu, autoritățile avertizează că ari riscul a niscăntoru curmări di curent. Ma multu, ma multi fluctuații eara nregistrate tru ma multi locări ali văsilie, di itia că rețeaua electrică s’avea ngăldzătă cabaia multu.
Specialiștii spun că ahtări evenimente va s’hibă tut ma multu tru yinitorlli añi pi hăvaia di ngăldzari a climăllei. Pi ningă România, dalga di căñină cabaiavărtoasă zñiipseaşti tu aesti dzăli ma multi văsilii ditu Europa di sud-est. Temperaturi mări s’registrară tru Atena, Skopje, Belgrad, Sofia, Zagreb, Budapesta şi Istanbul.
Autoru: Mihai Pelin
Armănipsearea: Taşcu Lala