România şi acordul cu FMI
După unâ vizită di 10 dzâli faptâ Bucureşti, tru cari interlocutori eara nai cama analţâ demnitari icâ reprezentanţâ a mediului di emburlâchi, delegaţia a finanţatorlor externi, FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială, dimândarâ că treia isapi faptâ tru acordul di tora cu România fu amânată. Tra brumar, cundil’e misiunea, aprucheatâ ş-di premierlu Victor Ponta, aţel cari spusi cama pi largu ti consecinţili mutrindalui amânarea a isapil’ei tră acordul di tora, un di turlie preventivâ, tru valoari di patru miliardi di euro. Victor Ponta:
Florentin Căpitănescu, 13.06.2014, 12:39
Acordul nu s-dânâseaşti, nu s-reziliadză tru vârâ turlie icâ altâ, nu s-denunţă. Avem aestu acord şi aestâ spuni că, ma s-hibâ ananghi – cadealihea, nu easti zborlu — s-accesăm mpârmuturli cari suntu bâgati la dispoziţia ali Românie, cu sigurlâchi avem ma largu izini la aţel top up di 10% ca şi cofinanţari tră fondurli europene. Tutunâoarâ, liniile di mpârmut dişcl’isi di Banca Mondială tră programele di sănătate, di educaţie suntu valabili şi funcţionale. Şi, dit aestâ videalâ, minduescu că pistusinea pi cari România ş-u amintâ em dinintea a instituţiilor financiari internaţionali, em dinintea a pâzărlor financiari privati easti un bun amintat pi cari lipseaşti sâ lu ţânem ma largu tru idyea scara”.
Niachicâserli a părţâlor s-amintarâ anvarliga di turlia tru cari lipseaşti s-hibâ bâgatâ tru lucru aţea ţi finanţiştil’i âl’i spun hâbiniseari fiscală, dimec, câftată, di multu chiro şi cu mulţâ decibeli, pân di mardzinâ, di mediul di emburlachi. Prota apofasi prit cari Executivlu di Bucureşti va tra sâ u scadâ zorea andicra di clasa anteprenorialâ easti n’icşurarea cu ţinţi proţenti a contribuţiilor asiguripserlor suţiale (CAS) tră angajatori. Dimandată, iniţial, tră 1 di alunar, apofasea — spusi minutiş Ponta – va s-hibâ bâgatâ tru practico la 1 sumedru, fără s-aibă, ama apruchearea a creditorlor internaţionali. Dimec, n’icşurarea a CAS, lugursescu analiştil’i economiţ, fu merlu ali discordie tru arada a negocierlor cu FMI, cari, di cabaia ani, după ţi criza u arni economia autohtonă, avu un zbor greu ti spuneari tru arada a politiţlor financiaro-economiţi promovati di guvernili ţi vinirţ pi ipotisi un dupu alantu Bucureşti.
Tră n’icşurarea a CAS, nica spusi Ponta, bugetlu easti duri filotim, aşi că chirerli trapti cu adunarea nu va s-hibâ anvâliti di taxe icâ impoziti suplimentari. Diznău, Victor Ponta: ”Nu lu-criştem deficitlu bugetar, nu criştem taxi icâ impoziti tra s-anvâlim aestu lucru”. Tru chirolu anda tră guvernu, scăderea a CAS ari un rol pivotal tru pachetlu di hâbiniseari fiscală, Opoziţia stipseaşti aţea ţi u numâseaşti oportunismul electoral a guvernului di stânga. Di itia câ, agiundzi pi isapi prezidentul interimar a PNL, Klaus Iohannis, apofasea va s-hibă bâgatâ tru lucru tamam tru meslu di dinintea a alidzerlor prezidenţiale, dit brumar.
Armanipsearea: Tascu Lala
