România ş-trițearea la energhia veardi
București sâ zburaști, dzâlili aesti, ti dezvoltarea a energhillei a yinitorlui, energhie siyurâ, acțesibilâ şi, ma multu, energhie ți nu ânfarmâcâ hâvaia
Tașcu Lala, 26.07.2024, 07:11
“Maș cu securitati energheticâ, energhie acțesibilâ ti economie şi duñeauâ şi astrițeari icunomicâ putem s-adrăm jgllioata ți s-angreacâ nai ma multu ti scupolu a nostu di simasie – s-avem energhie kiskinâ, veardi”. Declarația fu faptâ di premierlu Marcel Ciolacu cu furnia a andamusillei a Suțatâllei ti Lucru deadun Transatlantic tu energhie şi Hâvai di București, iu loarâ parti reprezentanţâlli a sectorlui public şi privat ditu tutâ Evropa şi ditu Statili Uniti.
‘Sistemili a noasti energhetiți lipseaști s-hibâ axi s-da energhie tu ițido oarâ ș-tu condiţii di stres internu i externu a tâtâlor consumatorlor, iuțido” – dzâsi premierlu. Uidsit cu spusa a lui, lipseaști s-avem len-turlii di izvuri di energhie şi tehniț ta s-li adrăm, iara tu contextul a polimlui ditu Ucraina, vâsilie viținâ şi, că s-aproachi iarna, easti ananghi di acţiuni unâșunâ ta s-u adrupâm Republica Moldova, Ucraina, tuti vâsiliili ditu reghiuni cu vulnerabilităţ. Ti furnia aesta, dzâți premielu, România fați ma buni capațităţli di interconectari cu tuti vâsiliili di anvârliga, cu Vâryâria ș-Gârția, ama ș-cu Turchia, Azerbaidjan ș-Georgia.
Dupâ spusa a lui, Bucureștiul investeaști tu năi capațităț di adrari ali energhie ditu izvuri reghenerabili şi va ta sâ-și dipluseascâ capațitatea nuclearâ. Scupolu, dzâți Marcel Ciolacu, easti modernizarea a sectorlui energhetic, ți s-agiungâ cama sârcos la şocuri reghionali ică globali.
Protlu ministru zburâ ș-ti proiectul Neptun Deep di explorari a gazilor tu Amarea Lai, ți va s-adarâ diplo capațitatea di producţie di gazi ali Românie şi va u alâxeascâ vâsilia tu nai ma marli producâtor ditu UE ahurhindalui cu 2027. El scoasi tu migdani andruparea datâ ali României di SUA tu proiecti energhetiți strateghiți ditu dumenea nuclearâ, zburândalui aoa di adrarea a reactoarilor 3 şi 4 di la chentrala Cernavodâ, ditu not-apiritâ. Tutnâoarâ, tu arada a forumlui di București fu simnatâ unâ suțatâ anamisa di Nuclearelectrica și dauâ companii americani, proiectu prit cari unâ termochentralâ pi cârbuni easti alâxitâ tu unâ chentralâ nuclear-electricâ modernâ cari va s-adarâ energhie cu zero siligheri di dioxid di carbon.
“România lucreadzâ multu ta s-adarâ efcula trițearea la energhie veardi tu unâ turlie pragmaticâ, s-hibâ unâ paradigmâ tu reghiuni ş-tu lumi şi aesta va s-dzâcâ filisearea a gazilor ti un kiro șcurtu ş-di mesi, ama ş-ti energhie nuclearâ”, dzâsi, tu arada a lui, ministrul ali Energhie, Sebastian Burduja. Minili şi termochentralili pi cârbuni ditu Românie va s-lucreadzâ ma largu, dzâți ministrul, nai pțân nica un an ş-giumitati, ti ispetea că vâsilia ari ananghi di termochentralili convenţionali/di arada, ți ș-aspusirâ pânâ tora hâirea, ma multu anda s-fați dalga aesta di câñinâ ditu kirolu dit soni. Moabețli di București s-fac, dzâlili aesti, pi tema a yinitorlui ali energhie tu tutâ lumea, ama ș-pi tema a dezvoltarillei a energhillei a yinitorlui, energhie siyurâ, acțesibilâ ş-ma multu, energhie ți s-nu ânfarmâcâ hâvaia, zburârâ ti bâgarea tu practico a niscântor izvuri di adrari ali energhie, a că easti ea termicâ i electricâ, ama ș-ti lucrul deadun anamisa di craturli evropeani şi SUA.
Autor: Daniela Budu
Apriduțearea: Aurica Piha