„România educată”, un proiectu prezidenţialu
“România Educată” – un proiectu di văsilie lansatu tru 2016, ş-pripuni să-lu facă ma hăirlăticu nviţămintul românescu, ţi armasi cabaia năpoi andicra di sistemili ditu Europa Occidentală, după cum faţi timbihi tamamu inițiatorlu a demersului, prezidentulu Klaus Iohannis.
Corina Cristea, 07.07.2021, 20:39
“România Educată” – un proiectu di văsilie lansatu tru 2016, ş-pripuni să-lu facă ma hăirlăticu nviţămintul românescu, ţi armasi cabaia năpoi andicra di sistemili ditu Europa Occidentală, după cum faţi timbihi tamamu inițiatorlu a demersului, prezidentulu Klaus Iohannis.
Fără s-aibă faptă până tora vără alăxeari tru sistemlu di educaţie, inițiativa tricu pritu ma multi etapi di debateri publiţi, tru añilli ditu soni. Tora năpoi agiumsi tru prota thesi pritu consultările ditu aesti dzăle purtate di șeflu statlui cu mediul politic, cu partenerii di dialog social ditu zona educaţiillei şi cu reprezentanţălli a organizaţiilor nonguvernamentale implicate tru proiectu, tru contextul mutrinda bitisearea a dezbateroru publiţi.
Administraţia Prezidituţială hăbărisi, nica di stămâna trecută, că, tru cadrul a discuţiilor, va s’hibă prezentate prinţipalele zone di reformă şi linii di lucru a proiectului, cu scupolu ti agiundzeari la unu consens social şi politic, cari să garanteadză implementarea a lui şi aprukearea transpartinică. Pritu reformă lipseaşti s’agiungă la discentralizarea ali educaţie, profesori ma buñi, standardi năi di infrastructură şi dotări, materii şi evaluări centrate pi crearea di axizeri şi creaştirea acceslui la educaţie.
Anamisa di alăxerli pripusi tru proiectul “România educată” s’arădăpsescu: examene tră competenţe, discentralizare, flexibilitate, pregătirea niacumtinată a profesorilor şi şcoli adaptate la piaţa a lucurlui. Tru idyiulu kiro, soluţiile tră un nviţămintu hăirlăticu pruveadi ñicurarea a numirlui di discipline, ma pţănă fortuma pi cathi elevu, cu accent pi competenţele şi creativitatea a cilimeañiloru. Ună alăxeari importantă poati s’facă tu nviţămintulu liceal, iu suntu pripuse trei aşi-număsitili rute – teoretic, profesional şi vocaţional – cu idyea durată di patru ani, iara tuţ liceenilli va s’poată s’da Bacaluareatul ma s’voru năşi. Trutre cele trei formule vor putea fi posibile transferuri. Tru truvăţământul profesional easti propusă varianta ti amintarea a unei certificări profesionale di nivel 3, tu bitisita a clasei a XI-a, după clasa a XII-a, calificarea va s’hibă di nivel 4. Va s’aibă şi opţiunea colegiilor universitare şi a nvăţământului postliceal, cari va s’aducă ună calificari di nivel 5. Bacalaureatul ar urma să evalueze un mănuclliu di competenţe reale pe cari să le aibă tuţ liceenii, cari ţi s’hibă profil. Easti pruvidzută și posibilitatea ca născănti licee, la cari căftarea năstreaţi oferta di locuri, s’poată s’organizadzaa şi examene di admitere, pi ningă examenul di capacitate.
Tru opinia a coordonatorlor a proiectului, şcoala lipseaşti s’da informaţie şi s’pregătească elevlli tră bană. Anamisa di ţintili a proiectului “România educată” pripuse la orizontulu a anlui 2030 s’arădăpsescu scădearea-a ratăllei di fudzeari ninti di kiro ditu sculie până la un nivel di nai multu 10%, ñicurarea cu nai puţănu 50% a prezentăllei ratălle di analfabetismu funcţionalu, clasarea-a Româniillei tru protili 30 di stati a lumillei tru cadrul a testilor PISA, ună rată di promovari a testarillei di la bitisita a educaţiillei gimnaziali di nai puţan 80% şi 75% rata di promovari a examenlui di Bacalaureat ditu totalu a colectivitatillei.
Consilierlu prezidenţial Ligia Dica exighisi că proiectul “România Educată” easti ună viziuni şi nu un nomu şi că lipseaşti ca, stămâna yinitoari, Guvernul s’apufusească un memorandum pritu cari s’hibă asumati vadeadz salami tu ligătură cu aestu proiectu.
Autoru: Corina Cristea
Armânipsearea: Taşcu Lala