Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

„România educata”, proiectu asumat di guvernu

Iniţiat di preşedintile Klaus Iohannis, proiectul România educata agiumse unulu guvernamental. Executivulu di la Bucureşti ş-lu asumăă, aţea ţe înseamnă adoptarea a unui pachet legislativ reformator în domeniul a educaţilei şi alocare di pâradz tră obiectivile propuse. Până la 1 octombrie lipseaşte să hibă finalizate legile/nomurile care va susţână iniţiativa, iar resursile financiare va vină di la Planulu Naţional di Redresare şi Rezilienţă şi di la buget. Proiectul vizeadză îmbunătăţarea a infrastructurâlei şcolară, a pregătirilei didactică şi a actului educaţional. Ună ţară dezvoltată şi cu ună democraţie consolidată are ună populaţie educată şi corectu informată, sublinie ţel care, profesor di măsturlâche/di zănate, feaţe di educaţie ună miză majoră a mandatilor a lui. Preşedintile Klaus Iohannis: Nu putem să continuăm cu rate ahât di mări di abandon, analfabetismu funcţional şi ştiinţific. În faţa a luştor probleme, România educată propune soluţii concrete, obiective, misuri şi supoluri ambiţioase, ama realiste. Printră obiectivile/scupolurile concrete pi care nă li propunim aduc aminte scădearea a ratălei di părăsire timpurie a şcoalălei, reduţierea a ratălei di analfabetismu funcţional, asiguripsirea a competenţilor digitale di bază ahât în cazulu a profesorilor, cât şi a elevilor, dezvoltarea a învăţămintului profesional, precum şi creaşterea a numirului di absolvenţă di studii superioare. Uidisit a premierului Florin Cîţu, scupolurile a executivului va hibă reduţirea a ratălei di analfabetismu funcţional di la 50 la 20% până tru 2030, precum şi reduţirea a abandonului şcolar. Până la 1 augustu va hibă creat un grup interministerial care va monitorizeadză proiectul. Aestua va hibă coordonat di premier, iar vicepreşedinte va hibă ministrulu a Educaţilei, Sorin Cîmpeanu, care sublinie că easte nevolie di un acord politic pi aestă temă ahtare turlie încât să si evită tru viintor modificarea a leghislaţilei unăoară cu guvernarea. Sorin Cîmpeanu dâse: Prima sarţină a grupului interministerial care va să si formeadză cu termen limită 1 augustu va hibă să stabilească în ţe misură va meardzem cătră ună leadze a educaţilei republicată, va meardzem cătră ună leadze a înviţămintului preuniversitar separat di înviţămintul universitar, de si înviţămintul universitar va aibă şi parte di cercetare universitară integrată sau nu, de si va avem statutulu a personalului didactic inclus în leadze sau în afoara a liştei leadze; deci easte prima sarţină asupra a cure aestu grup de lucru interministerial va hibă ananghe să răspundă, şi pi baza a reprezentarilei a partidelor politiţe, di aformia că în ultimă instanţă/pănă tru sone aţist proiectu di leadze va hibă adoptat di cătră Parlamentul a Româniilei. Easte necesară consultarea în videarea a identificarilei a numitorului comun acceptabil tră toate forţile poltiiţe ahtare turlie încât să putem să asiguripsim predictibilitate în sistemulu di educaţie. După aprichearea tru NATO şi Uniunea Europeană, alâxirea profundă a unui sistem educaţional care-şi spuse limitele si poate să devină ţel mai importantul proiectu naţional transpartinic. Di reuşita lui depinde capacitatea a generaţiilor vinitoare tra să reziistă într-ună lume în continuă lăxire.

„România educata”, proiectu asumat di guvernu
„România educata”, proiectu asumat di guvernu

, 16.07.2021, 00:37

Iniţiat di preşedintile Klaus Iohannis, proiectul România educata agiumse unulu guvernamental. Executivulu di la Bucureşti ş-lu asumăă, aţea ţe înseamnă adoptarea a unui pachet legislativ reformator în domeniul a educaţilei şi alocare di pâradz tră obiectivile propuse. Până la 1 octombrie lipseaşte să hibă finalizate legile/nomurile care va susţână iniţiativa, iar resursile financiare va vină di la Planulu Naţional di Redresare şi Rezilienţă şi di la buget. Proiectul vizeadză îmbunătăţarea a infrastructurâlei şcolară, a pregătirilei didactică şi a actului educaţional. Ună ţară dezvoltată şi cu ună democraţie consolidată are ună populaţie educată şi corectu informată, sublinie ţel care, profesor di măsturlâche/di zănate, feaţe di educaţie ună miză majoră a mandatilor a lui. Preşedintile Klaus Iohannis: Nu putem să continuăm cu rate ahât di mări di abandon, analfabetismu funcţional şi ştiinţific. În faţa a luştor probleme, România educată propune soluţii concrete, obiective, misuri şi supoluri ambiţioase, ama realiste. Printră obiectivile/scupolurile concrete pi care nă li propunim aduc aminte scădearea a ratălei di părăsire timpurie a şcoalălei, reduţierea a ratălei di analfabetismu funcţional, asiguripsirea a competenţilor digitale di bază ahât în cazulu a profesorilor, cât şi a elevilor, dezvoltarea a învăţămintului profesional, precum şi creaşterea a numirului di absolvenţă di studii superioare. Uidisit a premierului Florin Cîţu, scupolurile a executivului va hibă reduţirea a ratălei di analfabetismu funcţional di la 50 la 20% până tru 2030, precum şi reduţirea a abandonului şcolar. Până la 1 augustu va hibă creat un grup interministerial care va monitorizeadză proiectul. Aestua va hibă coordonat di premier, iar vicepreşedinte va hibă ministrulu a Educaţilei, Sorin Cîmpeanu, care sublinie că easte nevolie di un acord politic pi aestă temă ahtare turlie încât să si evită tru viintor modificarea a leghislaţilei unăoară cu guvernarea. Sorin Cîmpeanu dâse: Prima sarţină a grupului interministerial care va să si formeadză cu termen limită 1 augustu va hibă să stabilească în ţe misură va meardzem cătră ună leadze a educaţilei republicată, va meardzem cătră ună leadze a înviţămintului preuniversitar separat di înviţămintul universitar, de si înviţămintul universitar va aibă şi parte di cercetare universitară integrată sau nu, de si va avem statutulu a personalului didactic inclus în leadze sau în afoara a liştei leadze; deci easte prima sarţină asupra a cure aestu grup de lucru interministerial va hibă ananghe să răspundă, şi pi baza a reprezentarilei a partidelor politiţe, di aformia că în ultimă instanţă/pănă tru sone aţist proiectu di leadze va hibă adoptat di cătră Parlamentul a Româniilei. Easte necesară consultarea în videarea a identificarilei a numitorului comun acceptabil tră toate forţile poltiiţe ahtare turlie încât să putem să asiguripsim predictibilitate în sistemulu di educaţie. După aprichearea tru NATO şi Uniunea Europeană, alâxirea profundă a unui sistem educaţional care-şi spuse limitele si poate să devină ţel mai importantul proiectu naţional transpartinic. Di reuşita lui depinde capacitatea a generaţiilor vinitoare tra să reziistă într-ună lume în continuă lăxire.


Autor: Ştefan Stoica


Armânipsire: Hristu Steriu

Meatri ţi voru loari ti apărarea jurnaliştilor
Actualitati Sunday, 22 December 2024

Meatri ţi voru loari ti apărarea jurnaliştilor

Ma multi instituţii şi ma mulţă politicieañi apăndăsiră sertu ti fuvirsearea ţi fu faptă cu grita ti născănţă jurnalişti. Parchetlu di...

Meatri ţi voru loari ti apărarea jurnaliştilor
Foto: Solen Feyissa / unsplash.com
Actualitati Thursday, 19 December 2024

TikTok, tru menga ali Uniuni Europeană

Comisia Europeană (CE) nkisi proţeduri ufiţiali contra ali platformă TikTok tră itia cu şubeia că ari călcată Nomlu mutrinda serviţiili...

TikTok, tru menga ali Uniuni Europeană
Angel Tîlvăr, împreună cu ambasadoarea SUA la București, Kathleen Kavalec, a vizitat marți, 10 decembrie, Baza 57 Aeriană „Căpitan Aviator Constantin Cantacuzino”
Actualitati Saturday, 14 December 2024

Declaraţii ti intrarea tu NATO şi UE

Tu meslu cirișaru 2021, 42% ditu oamiñilli andribaț tu unu sondaj adratu di INSCOP tu Românie, la antribarea tu ți vâsilie vor ma mutlu...

Declaraţii ti intrarea tu NATO şi UE
Radio România Internaționalu, dauă premii URTI, deadunu cu Comunitatea Italofonă di Radioteleviziuni
Actualitati Friday, 13 December 2024

Radio România Internaționalu, dauă premii URTI, deadunu cu Comunitatea Italofonă di Radioteleviziuni

Coproducția podcast Radiominiaturi, promovată tru 2024 di Comunitatea Italofonă di Radioteleviziuni, ditu cari faţi parti și Radio România...

Radio România Internaționalu, dauă premii URTI, deadunu cu Comunitatea Italofonă di Radioteleviziuni
Actualitati Wednesday, 11 December 2024

Defițit bugetaru ca tu pandemie

Defițitlu bugetaru ali Românie ti proțlli 11 meși di estanu agiumsi la 7,11% ditu Produslu Internu Brutu (PIB), vârâ 125,7 miliardi di lei...

Defițit bugetaru ca tu pandemie
Actualitati Tuesday, 10 December 2024

Schengen-Austria numa s’ncuntreadză

Ministurlu austriac ti lucre di năuntru, Gerhard Karner, dimăndă că văsilia a lui numata va s’ncuntreadză ti aprukearea ali Românie şi...

Schengen-Austria numa s’ncuntreadză
Actualitati Tuesday, 10 December 2024

Cari intră tru Parlamentulu ali Românie?

Anlu 2024 fu anlu tră tuti alidzerli ţi suntu di căuli, locali, europarlamentari, leghislative şi prezidenţiale, iarapoi nica tinirlu cratu...

Cari intră tru Parlamentulu ali Românie?
Actualitati Monday, 09 December 2024

Mărli platformi ș-dezinformarea online

“Libirtatea a aligâtorilor ta sâ-și adarâ unâ minduitâ a loru easti ndreptul ta sâ-și llia informaţii corecti/salami cându yini zborlu di...

Mărli platformi ș-dezinformarea online

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company