„România educata”, proiectu asumat di guvernu
Iniţiat di preşedintile Klaus Iohannis, proiectul România educata agiumse unulu guvernamental. Executivulu di la Bucureşti ş-lu asumăă, aţea ţe înseamnă adoptarea a unui pachet legislativ reformator în domeniul a educaţilei şi alocare di pâradz tră obiectivile propuse. Până la 1 octombrie lipseaşte să hibă finalizate legile/nomurile care va susţână iniţiativa, iar resursile financiare va vină di la Planulu Naţional di Redresare şi Rezilienţă şi di la buget. Proiectul vizeadză îmbunătăţarea a infrastructurâlei şcolară, a pregătirilei didactică şi a actului educaţional. Ună ţară dezvoltată şi cu ună democraţie consolidată are ună populaţie educată şi corectu informată, sublinie ţel care, profesor di măsturlâche/di zănate, feaţe di educaţie ună miză majoră a mandatilor a lui. Preşedintile Klaus Iohannis: Nu putem să continuăm cu rate ahât di mări di abandon, analfabetismu funcţional şi ştiinţific. În faţa a luştor probleme, România educată propune soluţii concrete, obiective, misuri şi supoluri ambiţioase, ama realiste. Printră obiectivile/scupolurile concrete pi care nă li propunim aduc aminte scădearea a ratălei di părăsire timpurie a şcoalălei, reduţierea a ratălei di analfabetismu funcţional, asiguripsirea a competenţilor digitale di bază ahât în cazulu a profesorilor, cât şi a elevilor, dezvoltarea a învăţămintului profesional, precum şi creaşterea a numirului di absolvenţă di studii superioare. Uidisit a premierului Florin Cîţu, scupolurile a executivului va hibă reduţirea a ratălei di analfabetismu funcţional di la 50 la 20% până tru 2030, precum şi reduţirea a abandonului şcolar. Până la 1 augustu va hibă creat un grup interministerial care va monitorizeadză proiectul. Aestua va hibă coordonat di premier, iar vicepreşedinte va hibă ministrulu a Educaţilei, Sorin Cîmpeanu, care sublinie că easte nevolie di un acord politic pi aestă temă ahtare turlie încât să si evită tru viintor modificarea a leghislaţilei unăoară cu guvernarea. Sorin Cîmpeanu dâse: Prima sarţină a grupului interministerial care va să si formeadză cu termen limită 1 augustu va hibă să stabilească în ţe misură va meardzem cătră ună leadze a educaţilei republicată, va meardzem cătră ună leadze a înviţămintului preuniversitar separat di înviţămintul universitar, de si înviţămintul universitar va aibă şi parte di cercetare universitară integrată sau nu, de si va avem statutulu a personalului didactic inclus în leadze sau în afoara a liştei leadze; deci easte prima sarţină asupra a cure aestu grup de lucru interministerial va hibă ananghe să răspundă, şi pi baza a reprezentarilei a partidelor politiţe, di aformia că în ultimă instanţă/pănă tru sone aţist proiectu di leadze va hibă adoptat di cătră Parlamentul a Româniilei. Easte necesară consultarea în videarea a identificarilei a numitorului comun acceptabil tră toate forţile poltiiţe ahtare turlie încât să putem să asiguripsim predictibilitate în sistemulu di educaţie. După aprichearea tru NATO şi Uniunea Europeană, alâxirea profundă a unui sistem educaţional care-şi spuse limitele si poate să devină ţel mai importantul proiectu naţional transpartinic. Di reuşita lui depinde capacitatea a generaţiilor vinitoare tra să reziistă într-ună lume în continuă lăxire.
Ştefan Stoica, 16.07.2021, 00:37
Iniţiat di preşedintile Klaus Iohannis, proiectul România educata agiumse unulu guvernamental. Executivulu di la Bucureşti ş-lu asumăă, aţea ţe înseamnă adoptarea a unui pachet legislativ reformator în domeniul a educaţilei şi alocare di pâradz tră obiectivile propuse. Până la 1 octombrie lipseaşte să hibă finalizate legile/nomurile care va susţână iniţiativa, iar resursile financiare va vină di la Planulu Naţional di Redresare şi Rezilienţă şi di la buget. Proiectul vizeadză îmbunătăţarea a infrastructurâlei şcolară, a pregătirilei didactică şi a actului educaţional. Ună ţară dezvoltată şi cu ună democraţie consolidată are ună populaţie educată şi corectu informată, sublinie ţel care, profesor di măsturlâche/di zănate, feaţe di educaţie ună miză majoră a mandatilor a lui. Preşedintile Klaus Iohannis: Nu putem să continuăm cu rate ahât di mări di abandon, analfabetismu funcţional şi ştiinţific. În faţa a luştor probleme, România educată propune soluţii concrete, obiective, misuri şi supoluri ambiţioase, ama realiste. Printră obiectivile/scupolurile concrete pi care nă li propunim aduc aminte scădearea a ratălei di părăsire timpurie a şcoalălei, reduţierea a ratălei di analfabetismu funcţional, asiguripsirea a competenţilor digitale di bază ahât în cazulu a profesorilor, cât şi a elevilor, dezvoltarea a învăţămintului profesional, precum şi creaşterea a numirului di absolvenţă di studii superioare. Uidisit a premierului Florin Cîţu, scupolurile a executivului va hibă reduţirea a ratălei di analfabetismu funcţional di la 50 la 20% până tru 2030, precum şi reduţirea a abandonului şcolar. Până la 1 augustu va hibă creat un grup interministerial care va monitorizeadză proiectul. Aestua va hibă coordonat di premier, iar vicepreşedinte va hibă ministrulu a Educaţilei, Sorin Cîmpeanu, care sublinie că easte nevolie di un acord politic pi aestă temă ahtare turlie încât să si evită tru viintor modificarea a leghislaţilei unăoară cu guvernarea. Sorin Cîmpeanu dâse: Prima sarţină a grupului interministerial care va să si formeadză cu termen limită 1 augustu va hibă să stabilească în ţe misură va meardzem cătră ună leadze a educaţilei republicată, va meardzem cătră ună leadze a înviţămintului preuniversitar separat di înviţămintul universitar, de si înviţămintul universitar va aibă şi parte di cercetare universitară integrată sau nu, de si va avem statutulu a personalului didactic inclus în leadze sau în afoara a liştei leadze; deci easte prima sarţină asupra a cure aestu grup de lucru interministerial va hibă ananghe să răspundă, şi pi baza a reprezentarilei a partidelor politiţe, di aformia că în ultimă instanţă/pănă tru sone aţist proiectu di leadze va hibă adoptat di cătră Parlamentul a Româniilei. Easte necesară consultarea în videarea a identificarilei a numitorului comun acceptabil tră toate forţile poltiiţe ahtare turlie încât să putem să asiguripsim predictibilitate în sistemulu di educaţie. După aprichearea tru NATO şi Uniunea Europeană, alâxirea profundă a unui sistem educaţional care-şi spuse limitele si poate să devină ţel mai importantul proiectu naţional transpartinic. Di reuşita lui depinde capacitatea a generaţiilor vinitoare tra să reziistă într-ună lume în continuă lăxire.
Autor: Ştefan Stoica
Armânipsire: Hristu Steriu