România condamnă acţiunea teroristă di Paris
Nipistipseari ş-tru România după lăhtăroslu atentat teroristu di n’ercuri, di Paris, ndriptat contra ali publicaţie Charlie Hebdo! Prezidentul Klaus Iohannis ş-alaxi cadhurlu di profil pi frandza a lui di Facebook: tru un pătrat laiu ngrăpseasti “Je suis Charlie” (“Io escu Charlie”), mesaj cari arăiasti pi, internetu. Em şeflu a statlui, em premierlu Victor Ponta la angrăpsiră a omologilor a lor francezi. Asiguripsescu tuţ partenerl’ii ali Românie di tut andophiul tru alumta contra a terorismului şi a extremismului di iţi turlie” – spuni prezidentul Iohannis.
Roxana Vasile, 08.01.2015, 12:21
Comunitatea internaţională lipseasti s-aibă un purtatic cari s-nu s-mină dinintea a minduerlor teroristi ti aspărdzearea a statlui di dreptu, ti călcarea a ndrepturlor şi a libirtăţlor cetăţeneşti”. România easti solidară cu Franţa şi cutugurseasti sertu actul di terorismu cari aduţi zn’ie a libirtatil’ei di thimel’iu” — spuni şi premierlu Ponta.
A deapoa ministurlu di externi, Bogdan Aurescu, declară: Easti un actu di ună arăiaţă fără preacl’e contra a presăl’ei, contra a reprezentanţălor a presăl’ei şi, tru aestă noimă, ună atacă la isşi căimachea ali democraţie şi a valorlor şi libirtăţlor di thimel’iu.
La Ambasada ali Franţa di Bucureşti easti băgată hlambura di jeali, iara bucureşten’il’i adusiră lilici şi apreasiră ţeri. Tu ţi mutreasti ambasadorlu François Saint-Paul, aestu haristusi a tutălor român’ilor şi a autorităţlor di Bucureşti tră mesajili di andrupari. Corlu a aţilor cari şi spun nvirinarea, ama şi solidaritatea andicra di aţel’i cari feaţiră un credo dit ndreptul la exprimari libiră, easti mondial.
Tru un interviu ţi lu deadi tră cotidianlu Le Figaro, cunuscutlu romancier şi eseistu Pascal Bruckner veadi tru fănicolu cu sândzi araţi dit capitala franceză — nai ma greu dit Franţa tru aesţă cama di 50 di an’i dit soni — ună nauă hopă tru polimlu pi cari islamismul radical lu duţi contra a democraţiilor occidentali. Autorl’ii a născăntor ahtări acti suntu islamo-fascişti. A deapoa victimili di la Charlie Hebdo, (n.a.) ntră cari patru dit nai cama cunuscuţ caricaturişti francezi, suntu proţl’i reprezentanţă ali Rezistenţa tru aestu nău polim.” — easti di păreari Bruckner.
Tru minduita al năs, la radicalizarea a islamlui poati s-apăndăsească radicalizarea a urghisearil’ei. Ti aţea traghedia di Paris lipseasti s-discl’idă ocl’i! Jurnalismul — mirachi şi zanati — s-hărneaşti dit libirtatea di expresie. Easti isa, născănti ori, şi cu ună alumtă, masi că easti nchisită cu cundil’iurli ili cu stilourli. Charlie Hebdo — ngrapseasti editorialistul ali publicaţie Le Nouvel Observateur — lipseasti s-agiungă un semnu: aţea ali rezistenţă contra a nibuniil’ei şi a fanatismului.
Tra furn’ia că atentatlu easti isa cu ună atacă fără preţedentu contra a presăl’ei, democraţiil’ei şi la tută naţiunea. Actuala puteari socialistă di Paris, tru particular, şi tută clasă politică franceză, ngheneral, adună arădărichili şi faţi cl’imari, a tutălor, tră unitati şi solidaritati. Cutugurseasti goada pi ascumta a teroriştilor şi da asiguripseri că nu el’i suntu aţel’i cari va s-aibă aţel dit soni zbor.
Armanipsearea: Tascu Lala