Ripublica Moldova, alidzeri cu problemi
Bogdan Matei, 15.11.2016, 12:14
N’il’i di oamin’i işira, luni, pi geadei Chişinău tra s-cutugurseasca furlachea di la scrutinlu prezidenţial di dumanică tra amintatorlu, dimec socialistul filorus rus Igor Dodon, cari aminta 52% dit sufragii. Creditată cu masi 47 di procente, contracandidata al Dodon, reformatoarea pro-europeană Maia Sandu, ş-dimanda, apufusearea ti contestari la Curtea Constituţională a rezultatlui la scrutin. Ea napoi şi spusi şi caftarea mutrindalui demisiile a prezidentului ali Comisie Electorala Centrala, Alina Rusu, şi a ministurlui di Externe, Andrei Galbur, tra slaba chiverniseari a procesului electoral la amabasadili şi consulatili ali Ripublica Moldova.
Ia ti spusi Maia Sandu: Aesti alidzeri nu fura ici corecti, şi niti libiri. Oponenţal’i a noştri ufilisira metodi nitin’isiti: manipulari, aradeari, paradz maryit, resursi administrative, nica şi servicii speciale. Va s-ufilisim tuti halatli legale tra s-caftam examinarea a cafi unal’ei contestaţii.” Şi OSCE, cari u monitoriza campania şi votlu, cundil’eadză, tru un comunicat, că finanţarea a candidaţlor nu fu transparentă şi că multa alegători nu putura s-voteadza di furn’ia ca nu fura duri buletinili di vot. Observatorl’i intern’i stipsescu tru arada a lor ngărdearea a ndreptului di vot a cetăţenilor moldoveni ti suntu tru xeani, cata cum şi faptul că alegători dit reghiunea separatistă pro-rusă Transnistria, simpatizanţa al Dodon, fura purtaţ organizat, cu dzat di autobuze, la secţiile di votari.
Tru aestu chiro, Dodon şi spusi diznau, nicartitu, tru un interviu ti al deadi a canascutal’ei gazeta moscovite Izvestia, temili dit campania electorală. Reorientarea a Chişinăului cătra Uniunea Rusia-Belarus-Kazahstan, idheea a unui referendum di anulare a acordului di asocieri şi libira alaxeari cu Uniunea Europeană şi taxearea ca prota a lui vizită ca şef di stat s-u faca Moscova — ici tiva nu cheari dit meniul diplomatic a socialistului şef. Experţal’i, alepţa di corespondenţal’i Radio România la Chişinău, fac timbihi că alidzearea al Dodon poati s-aduca mintireasi tru politica externă ali ripublica, a deapoa tru plan internu aestu va s-hiba bagat tru imposibilitatea tra s-tin’iseasca taxerli electorale, cate agiutorlu financiar yini dit ascapitata — FMI, Banca Mondială, Uniunea Europeană şi România vitină.
Bucureşti, prezidentul Klaus Iohannis pi scurtu dimanda, tru un comunicat, că “lo steari di votlu exprimat di cetăţen’il’i ali Ripublica Moldova”. El cundil’eadza tra asiguripsearea a stabilitatil’ei interna, dutearea ma largu a reformilor şi a imnaticlui european. Nica si Guvernul român ari nadie că instituţiile dit Ripublica Moldova va s-lucreadza deadun tra s-duca ma largu imnaticlu catra Europa. Tru niti un di tu ateali dauă comunicati nu easti spusa numa al Dodon. Klaus Iohannis ufiliseaşte masi sintagma “naulu prezidentu ali Ripublica Moldova”, ti cari spuni ca lipseasti sa scoata tru videala mintimineaţa şi echilibrul tru mandatlu a lui.
Autor: Bogdan Matei
Armanipsearea: Tascu Lala