Ripublica Moldova aleadzi Europa

Asociati, nica dit 2009, tu Alianţa tra Integrare Europeană, componentili ali actuala coaliţie guvernamentala, partidili Liberal Democrat, Democrat şi Liberal, amintara deadun, 55 dit ateali 101 di mandate dit Parlamentul unicamearal di Chişinău şi dimandara apofasea tra s-duca ninti tru idyea formulă. Liderl’ii a PLDM, fostul premier Vlad Filat, PD, ex-speakerul Parlama entului, Marian Lupu, şi PL, fostul şef interimar a statlui, Mihai Ghimpu, par s-hiba simfun’i că, după expresia a atilui dit soni, partidili a lor suntu condamnati s-hiba la guvernari deadun. Nu tuti lucrara, până tora ti anami tru tripleta pro-occidentală.

Bogdan Matei, 02.12.2014, 13:09

Asociati, nica dit 2009, tu Alianţa tra Integrare Europeană, componentili ali actuala coaliţie guvernamentala, partidili Liberal Democrat, Democrat şi Liberal, amintara deadun, 55 dit ateali 101 di mandate dit Parlamentul unicamearal di Chişinău şi dimandara apofasea tra s-duca ninti tru idyea formulă. Liderl’ii a PLDM, fostul premier Vlad Filat, PD, ex-speakerul Parlama entului, Marian Lupu, şi PL, fostul şef interimar a statlui, Mihai Ghimpu, par s-hiba simfun’i că, după expresia a atilui dit soni, partidili a lor suntu condamnati s-hiba la guvernari deadun. Nu tuti lucrara, până tora ti anami tru tripleta pro-occidentală.

Filat şi Ghimpu sa stipsira un alantu di corupţie şi niaxizeari. Liberalii vor nu masi apruchearea tru Uniunea Europeană, ca şi tru NATO, şi u tanu yie idheea tra reunificarea cu România. Democraţl’ii, di alta parti, suntu adepţal’i tra neutralitatea militara, pruvidzuta tru Constituţie, şi ali aşi-numasita statalitati moldoveneasca. Ama vrearea tra sa u scoata ripublica dit zona lae, dit mardzina a atilui di ma ninti imperiu sovietic, şi tra sa u leaga cu bairlu di valori europeani — democraţie, stat di dreptu, prucuchie — easti ma vartoasa andicra di niachicaserli punctuale.

Di una parti simpli, di multi ori duriroasi, reformili promovati di partidile proeuropeani fura recompensate di Bruxelles cu simnarea astaveara a acordurlor di asociere şi libira alaxeari. Guvernul cumandusitu di liberal-democratlu Iurie Leancă ari nadie ca Ripublica Moldova s-lu aminta statutlu di candidat până tru 2017 şi s-agiunga membru cu tuti ndrepturli la Uniunea Europeana tru 2020. Tru taburea a azvimtsalor, opoziţia pro-rusă di stânga, socialistă şi comunistă, ma largu u cafta abandonarea a imnaticlui european şi u ambartsiteadza aesta turlie dutearea ma largu a vasalitatil’ei andicra di Moscova. Votaţ di alegători recrutaţ dit comunităţli alogene şi dit arada a nostalghitslor ali Uniuni Sovietica, socialiştil’i dimandara, prit liderlu a lor, Igor Dodon, că va s-baga zori tra denunţarea a acordului di asociere cu UE.

Washington, Departamentul di Stat li lugursi alidzerli dit Ripublica Moldova ca hiindalui un “reper importantu pi calea ali democraţie” şi al’I candasi pi liderl’ii di Chişinău s-adară “cât cama ayon’ea un guvernu”, cu cari Statili Uniti sa spun hazari ti lucru deadun. A deapoa Bucureşti, prezidentul tru exerciţiu Traian Băsescu, atel aleptu, Klaus Iohannis, şi premierlu Victor Ponta tricura pisti tuti niacicaserli interne şi, aproapea la unison, u salutara victoria a partidilor proeuropene. Tru România – avocat consecventu, tru numa a comuniunil’ei di limbă, cultură, istorie şi mira, a integraril’ei europeana a statlui vitin — rezultatlu a scrutinlui easti mutrit ca nai ma buna habari ti poati s-hiba aprucheata Bucureşti.

Armanipsearea: Tascu Lala