Restructurări economiţi
După 25 di ani, câţ tricură di la ascăpitata a comunismului, statlu român nu aprăftăsi, nica, s-ascapa dit portofoliul a lui di tuti companiile cari îngl’it, acutotalui, pâradzl’ii a contribuabililor. Multi dit aesti companii, un chiro pi amintaticu, prezentate di aţel di ma ninti regim ca alithealui mostri di dezvoltare economică, s-alâxirâ, unâ s-unâ icâ cu chirolu, tru aţea ţi analiştil’i numâsescu guvi lăi a bugetlui di stat. Managmentul slabu, numâserli pi criterii politiţe a directorlor, fără s-acaţâ tru isapi şi axizerli profesionale, omniprezentili sinecuri icâ aranjamentili la ancupârari suntu mash ndauâ dit arada a metodilor, fapti timbihi di presă, prit cari companiile di stat furâ căpuşate.
Florentin Căpitănescu, 08.05.2014, 12:51
După 25 di ani, câţ tricură di la ascăpitata a comunismului, statlu român nu aprăftăsi, nica, s-ascapa dit portofoliul a lui di tuti companiile cari îngl’it, acutotalui, pâradzl’ii a contribuabililor. Multi dit aesti companii, un chiro pi amintaticu, prezentate di aţel di ma ninti regim ca alithealui mostri di dezvoltare economică, s-alâxirâ, unâ s-unâ icâ cu chirolu, tru aţea ţi analiştil’i numâsescu guvi lăi a bugetlui di stat. Managmentul slabu, numâserli pi criterii politiţe a directorlor, fără s-acaţâ tru isapi şi axizerli profesionale, omniprezentili sinecuri icâ aranjamentili la ancupârari suntu mash ndauâ dit arada a metodilor, fapti timbihi di presă, prit cari companiile di stat furâ căpuşate.
Unâ piesă tru aestu puzzle a companiilor di stat bâgati pi câciubi, ici puţâni, easti, orlea-zorlea, Poşta Româna, a curi buget easti stuhinat di unâ borgi di 200 di miliun’i di lei, aproapea 45 di miliun’i di euro. Di altâ parti, di furn’ia a restanţilor financiare mări, Poşta Română nu fu, niţi până tora, privatizată, acâ, tru an’il’i dit soni, tentativili eara cabaia. Niifharistusiţ di catastisea a companiil’ei, ndauâ n’il’i di lucrâtori lu alâgarâ scamnul central ali companie, aflat Bucureşti, şi aţeali a ma multor prefecturi dit vâsilie. El’i câftarâ scutearea di pi ipotisi a directorlui general, criştearea a tin’iilor di cafi mes ţi s-hibâ isa cu rata ali inflaţie şi condiţii ma buni di lucru. Minduita a lucrătorlor easti spusâ di liderlu a sindicatlui a lucrătorlor poştali, Matei Brătianu:
”Poşta Română, dit videala a uniformilor, a casilor şi a znuearil’ei cu echipamente IT, easti nai cama mizerabilă şi ma lâvoasă poştă naţională dit Uniunea Europeană. Nai cama di simasie câftari, tra sâ s-alaxească lucărli, easti scutearea di pi ipotisi a directorlui general şi a directorlui executiv cata cum şi, ninti di demiterea a lor, curmarea dit contractili individuale di lucru a aistor directori executivi, ama şi a aţilor 30 di tin’ii di cafi mes compensatorii ţi s-li loarâ fârâ arşini”. Di alantâ parti, cumândusearea a Poştâl’ei Românâ spuni că piaţa, tru archisurari niacumtinatâ, easti aţea cari bagâ zori tră n’icsurarea a hărgilor cu lucrătorl’i. Purtătorlu di zbor a companiil’ei, Dan Dumitrescu:
”Agiumsim dinintea a unâl’ei catastisi prit cari cadealithea lipsea s-ndridzem ziga şi tra s-adrăm unâ n’icsurari di personal, tu anlu ţi tricu, câţe nu nâ da di mânâ s-pâltim un numir ma mari di lucrători andicra di aţel cari easte ananghi. Pi ninga aestă, un mânucl’iu di meatri tra reorganizarea a portofoliului di produsi şi di participare activă pi pâzari, tru condiţiile tru cari di la 1 di yinar 2013 pâzarea easte acutotalui libearalizată şi Poşta Română s-antreaţi isa-isa cu operatorl’ii privaţ, dusirâ la hâirlatica a rezultatilor tru companie”. Exighiserli a cumândusearil’ei nu-l’i mul’earâ lucrătorl’i, cari feaţirâ timbihi că va li ducâ ninti câftărli cu mutarea cap.
Armanipsearea: Tascu Lala