Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Renaştirea a unui simbol?

Înhiinţat tru 1921, Institutulu Naţional di Cercetare si Dezvoltare trâ Microbiologie şi Imunologie Cantacuzino” are ca domeniu di activitate sănătatea publică, pi care u promoveadză ahât prin activităţ di cercetare-dezvoltare, cât şi prin oferta di produse şi servicii. Nâinte di 1990, Institutulu Cantacuzino avea un portofoliu consistentu în ţi mutreaşte produţirea de vaccinuri. Ulterior, ama, elipsa a finanţaril’ei, managementul defectuos şi nerespectarea normilor impuse de Organizaţia Mondială a Sănătătilei au condusă la încl’iderea a producţiilor, tut pe aradă, trâ cathe un vaccin în parte. Aşi, de la unulu di aţeale mai bunile institute di cercetare din Europa, Cantacuzino are intrată într-ună cădeare lentă, ama sigură. De la milioanele di doze di vaccin care ieşea anual pi poarta a institutului, si agiumse ca, după 2010, specialiştil’i să producă maşi Indauă sute de m’il’e di doze de vaccin antigripal. Situaţia are devenită critică tru 2014, Institutulu hiinda trunduit de un scandal fără precedentu după ţi Aghenţia Naţională a Medicamentului interzise bâgare pe pâzare a vaccinului amintit produs de Cantacuzino. Misura fu loată după ţe rezultatile a testelor indicară ună concentraţie foarte mare di endotoxine, care putea să producă reacţii adverse la administrare, precum febră sau şoc anafilactic. “Practic, Institutulu are trei domenii di activitate: producţia de vaccinuri şi alte materiale de produse biologgiţe, producţia de medii de cultură şi de reactivi. Tru aest momentu, easte activă partea di cercetare şi funcţioneadza pe bază di granturi. În ţe mutreaşte partea de producţie, sunt realizate medii de cultură în continuare şi un suplimentu alimentar vegetal denumit SOD”, precizăă Alexandru Rafila, preşedintele a li Societate română de Microbiologhie. Vrânda să-l bagă diznou pi cicioare, guvernanţâl’i decisiră, la finele a lu 2014, treaţerea institutului de la Ministerulu a Sănătătil’ei la ţel a li Educaţie, un mes mai târdziu hiinda semnat un memorandum trâ reorganizarea lui. Documentul pruvidea şteardzerea a datoriilor cătră ANAF, ulterior instituţia apruchinda la rectificare pâradzâl’i pentru acoaperirea ahât a datoriilor la stat, cât şi trâ hărgile cu salariile, respectiv di funcţionare trâ meşil’i rămaşi până la bitisita lu 2015. Tru 2016, alt guvernu, altă viziune — institutulu fu trecut diz nou în subordinea Ministerului a Sănătatil’e, şi tora premierulu Mihai Tudose să anuunţă decizia a transformaril’ei a luştui institut în unitate militară, tru administrarea Ministerului a li Apărăre. Di aform’ia că, spune primulu-ministru, zburâm de un institut cu rol strateghic tru asiguripsirea a independenţâlei a li Românie în domeniul a producţilei di vaccinuri, di un brandu românescu cu ună istorie de aproapea un secol şi cu multe performanţe.

Renaştirea a unui simbol?
Renaştirea a unui simbol?

, 29.08.2017, 22:14

Înhiinţat tru 1921, Institutulu Naţional di Cercetare si Dezvoltare trâ Microbiologie şi Imunologie Cantacuzino” are ca domeniu di activitate sănătatea publică, pi care u promoveadză ahât prin activităţ di cercetare-dezvoltare, cât şi prin oferta di produse şi servicii. Nâinte di 1990, Institutulu Cantacuzino avea un portofoliu consistentu în ţi mutreaşte produţirea de vaccinuri. Ulterior, ama, elipsa a finanţaril’ei, managementul defectuos şi nerespectarea normilor impuse de Organizaţia Mondială a Sănătătilei au condusă la încl’iderea a producţiilor, tut pe aradă, trâ cathe un vaccin în parte. Aşi, de la unulu di aţeale mai bunile institute di cercetare din Europa, Cantacuzino are intrată într-ună cădeare lentă, ama sigură. De la milioanele di doze di vaccin care ieşea anual pi poarta a institutului, si agiumse ca, după 2010, specialiştil’i să producă maşi Indauă sute de m’il’e di doze de vaccin antigripal. Situaţia are devenită critică tru 2014, Institutulu hiinda trunduit de un scandal fără precedentu după ţi Aghenţia Naţională a Medicamentului interzise bâgare pe pâzare a vaccinului amintit produs de Cantacuzino. Misura fu loată după ţe rezultatile a testelor indicară ună concentraţie foarte mare di endotoxine, care putea să producă reacţii adverse la administrare, precum febră sau şoc anafilactic. “Practic, Institutulu are trei domenii di activitate: producţia de vaccinuri şi alte materiale de produse biologgiţe, producţia de medii de cultură şi de reactivi. Tru aest momentu, easte activă partea di cercetare şi funcţioneadza pe bază di granturi. În ţe mutreaşte partea de producţie, sunt realizate medii de cultură în continuare şi un suplimentu alimentar vegetal denumit SOD”, precizăă Alexandru Rafila, preşedintele a li Societate română de Microbiologhie. Vrânda să-l bagă diznou pi cicioare, guvernanţâl’i decisiră, la finele a lu 2014, treaţerea institutului de la Ministerulu a Sănătătil’ei la ţel a li Educaţie, un mes mai târdziu hiinda semnat un memorandum trâ reorganizarea lui. Documentul pruvidea şteardzerea a datoriilor cătră ANAF, ulterior instituţia apruchinda la rectificare pâradzâl’i pentru acoaperirea ahât a datoriilor la stat, cât şi trâ hărgile cu salariile, respectiv di funcţionare trâ meşil’i rămaşi până la bitisita lu 2015. Tru 2016, alt guvernu, altă viziune — institutulu fu trecut diz nou în subordinea Ministerului a Sănătatil’e, şi tora premierulu Mihai Tudose să anuunţă decizia a transformaril’ei a luştui institut în unitate militară, tru administrarea Ministerului a li Apărăre. Di aform’ia că, spune primulu-ministru, zburâm de un institut cu rol strateghic tru asiguripsirea a independenţâlei a li Românie în domeniul a producţilei di vaccinuri, di un brandu românescu cu ună istorie de aproapea un secol şi cu multe performanţe.


Autor: Corina Cristea


Armânipsire: Hristu Steriu

Foto: LukasJohnns / pixabay,com
Actualitati Wednesday, 20 November 2024

1.000 di dzăli cu polimlu ditu Ucraina

Reprezentanţălli a multiloru stati, politicieañi şi diplomat pitricură hăbări că ndrupăscu, tora dupu 1.000 di dzăli di anda nkisi...

1.000 di dzăli cu polimlu ditu Ucraina
foto: pixabay.com
Actualitati Thursday, 14 November 2024

România, di la tiñia di cathi mesu la şomajlu a tiniriloru

Datili a Ofițiului Ivropean ti Statisticâ scotu tu padi că tiñia di cathi mesu medie alâxitâ easti patra nai ma ñica ditu Uniunea Ivropeanâ....

România, di la tiñia di cathi mesu la şomajlu a tiniriloru
Novoizabrani predsednik SAD Donald Tramp
Actualitati Thursday, 14 November 2024

Reacţii la alidzearea alu Donald Trump

Mulțâ lideri politiț ditu tutâ lumea reacționarâ, âlli deadirâ hiritimati a republicanlui Donald Trump, ți ș-aspusi anâchiseara tu...

Reacţii la alidzearea alu Donald Trump
Foto: facebook.com/sef.smap
Actualitati Wednesday, 13 November 2024

Irinea nu mata easti un lucru sigura tru Europa

Ti ma pţănu di dauă stămâñi, tru România va s’ţănă protlu turu a alidzerloru prezidenţiali, iarapoi campania electorală s’duţi ma...

Irinea nu mata easti un lucru sigura tru Europa
Actualitati Tuesday, 12 November 2024

Fermierilli ş-Politica Agricolâ Comunâ

Ministrul ali Agriculturâ, Florin Barbu, şi comisarlu ivrupean ti agriculturâ, polonezlu Janusz Wojciechowski, ți eara tu unâ vizitâ ufițialâ...

Fermierilli ş-Politica Agricolâ Comunâ
Actualitati Monday, 11 November 2024

Parteneriat strateghicu româno-frânțescu

Nica ditu eta 19, Parislu eara prota opţiuni ti elitili româneşțâ ți ș-pitrițea fciorilli la studii tu Ascâpitatâ. Tutu tu Frânțilli...

Parteneriat strateghicu româno-frânțescu
Actualitati Monday, 11 November 2024

NATO lipseaști s-armânâ unitâ

Suțâllia Nordu-Atlanticâ va s-lucreadzâ cu azvingâtorlu a alidzerloru americani, iți cari s-hibâ elu, ş-va s-adarâ tutu ți poati ta...

NATO lipseaști s-armânâ unitâ
Actualitati Sunday, 10 November 2024

Poșta Română apruke protili voturi pritu corespondență

‘Aestă acţiune faţi parti ditu angajamentul a Companiillei ta s’ndrupască votlu ţi pot s’lu da pritu corespondenţă româñilli ditu...

Poșta Română apruke protili voturi pritu corespondență

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company