Reacţii după cazlu Caracal
Caracal, autorităţle – procurori DIICOT şi poliţie — u duc ninti ancheta tru cazlu a crimilor cari lahtarsira n’iclu casaba dit sudlu ali Românie: Gheorghe Dincă, un mecanic auto di 60 di an’i s-cama, mărturisi că vatama daua tiniri di 15, respectiv 18 di ani – Alexandra şi Luiza – după ti li arachi di pi geadei cu scupolu ti exploatari sexuale, li ncl’isi la el acasă şi li viola. Pritu ixchea di comunicari periodica a anchetatorlor, opinia publică, nchisinda di la extrem di puţanili date existenti, pari că agiumsi un criminalistu colectiv ţi mindueasti s-dispilteasca iţili canda tut ma mintiti a pirmitusearil’ei. Singirirli di socializare cabaia spun ti varianti di nai cama lahtaroasi, tru condiţiile tru cari trupurli niansufliţiti a featilor nu fura aflati niti pana tora.
Roxana Vasile, 31.07.2019, 12:09
Caracal, autorităţle – procurori DIICOT şi poliţie — u duc ninti ancheta tru cazlu a crimilor cari lahtarsira n’iclu casaba dit sudlu ali Românie: Gheorghe Dincă, un mecanic auto di 60 di an’i s-cama, mărturisi că vatama daua tiniri di 15, respectiv 18 di ani – Alexandra şi Luiza – după ti li arachi di pi geadei cu scupolu ti exploatari sexuale, li ncl’isi la el acasă şi li viola. Pritu ixchea di comunicari periodica a anchetatorlor, opinia publică, nchisinda di la extrem di puţanili date existenti, pari că agiumsi un criminalistu colectiv ţi mindueasti s-dispilteasca iţili canda tut ma mintiti a pirmitusearil’ei. Singirirli di socializare cabaia spun ti varianti di nai cama lahtaroasi, tru condiţiile tru cari trupurli niansufliţiti a featilor nu fura aflati niti pana tora.
Tru paralel, niifharistusearea a oamin’ilor tra turlia cum lucrara autorităţile agiumsi pi scara analta, a deapoa dovedz ligate di ixichea a lor di profesionalismu nu s-bitisescu si ies tru migdani. Un lali a unal’ei dit victime, persoană publică, tipusi pi Facebook stenogramele a apelurlor lahtarsiti ti li feaţi nipoata a lui catra Serviciul di urgență. Alexandra, arăchită n’iercuri, apraftasi tra s-asuna gioi la 112, chivernisitu di Serviciul di Telecomunicaţii Speciale. Nu masi că STS nu apufusi loclu di tamam tru cari eara tinira, ama operatorlu di la alantu capu a hirlui şi, deapoa, poliţistul cu cari al’i feati a tiniral’ei ligătura telefonica, nu avura stearea tra s-chiverniseasca cu profesionalismu catastisea. Deapoa, după ti intrara la trei adrese alatusiti spusi di STS, polițiștil’i avura ananghi di 19 di sihât tra s-intra tru casa a suspectului. Forţali di ordini spusira ca amanara di itia a procurorlui di caz dit atea oara, cari, invocânda pruviderli a nomlui, nu la deadi izini s-intra tru casa a bărbatlui ninti di oara 6 a dzuual’ei di viniri.
Dalga aista nipermisă di sincopi dusi, pana tora la demiteri ica demisii. Ministrul di Interne, Nicolae Moga, ş-deadi demisia tra s-ascapa una parti dit prestigiul vartos zn’iipsitu a aistei instituţii, dupu lucurlu slabu a nascantor lucratori a lui. Idyiul lucru al feati si directorlu STS, Ionel Vasilcă, şeflu ali Poliţie Româna, Ioan Buda, ti fu demis, idyea si şefan’il’I ali poliţie locala, cum şi prefectul a giudeţului Oltu. Tru paralel, marţa, dit analiza faptă tru şedinţa a Consiliului Suprem di Apărare a Vasiliil’ei, s-agiumsi pi isapea că instituţiile cari au responsabilităţ tru dumenea a securitatil’ei tra cetăţen’i nu apraftasira, dupu un singiru di alathusi ti nu sa s-traxescu, s-asiguripseasca un ndreptu fundamental pruvidzut di Constituţia ali Românie – ndreptul la bana şi integritati fizică şi psihică. Ti atea, prezidentul a vasiliil’ei, Klaus Iohannis, cafta a Guvernului ca, până tu bitisita a meslui agustu, s-pripună misuri, norme şi proceduri di reacţie rapidă şi di coordonare, atea turlie ca tru catastisi di idyea turlie a atil’ei di Caracal s-nu s-faca amanari. Tru arada a lui, premierlu Viorica Dancilă zbura ti posibili misuri legislative cari s-elimina deficienţili di lucru a structurlor cari au borgea tra siguranţa a cetăţeanlui. Numasit interimar la Interne, Mihai Fifor apruke mandat dit partea a premierlui Dăncilă tra s-nchiseasca un proces radical di alumtă contra a criminalitatil’ei şi ti reformari a sistemlui.
Autor: Roxana Vasile
Armânipsearea: Tascu Lala