Radio România la 88 di an’i
Tru 1 di brumar 1928, ahurhi s-emită “Societatea di Difuziuni Radiotelefonică dit România”. Zboarali “Alo, aoa Radio Bucureşti!” fura griti di protlu prezidentu al instituţie, fizicianlu Dragomir Hurmuzescu. Suntu 88 di ani marcaţ di istorie şi di perioadili polititi şi sociale pi cari Radioulu public li tricu, 88 di ani tru cari Radio România u andrupa cultura românească şi fu un actor importantu ti formarea a identitatil’ei editoriali. Radio România easti, tora, nai cama importantă instituţie media dit vasilie, prit numirlu di ascultători cari aleg, cafi dzuua, programili a l’ei, prit campaniile tru cari s-minteasti şi prit proiectili culturale di anvergură ti li dizvarteasti.
Valentin Țigău, 02.11.2016, 11:56
A posturlor naţionale “Actualităţi”, “Cultural”, “Muzical” şi “Antena Satelor” la si adavgă studiourli reghionale şi locale, posturile di pe internet tra ficiurit şi tineret şi Radio România Internaţional cari difuzeadza emisiuni tru dzati limbi xeani (arabă, chineză, engleză, franceză, germană, italiană, sârbă, spaniolă, rusă şi ucraineană), tru română si tru dialectul armânescu.
Cu furn’ia a yiurtusearil’ei, Elettra Marconi, hil’ea a inventatorlui italian, Gugliemo Marconi pitritea a român’ilor aesti zboara: “Vă pitrec nai cama caldi urări di bana lungă. Minduiţ-vă la afendi a meu meu cari thimil’iusi transmisia fără hir, radioulu, tra s-ascapa hiinţi umane, tra s-agiuta lumea s-pitreaca habari, iutido. Radioulu spuni, nsimneadza aver şi libirtate; el pitreati liber, masi atea ti easti cadealihea.”
La 88 di ani di la prota emisie, Radioulu public dit România, ama şi Televiziunea publică s-ampuliseasti cu una situaţie fără precedentu. Un nom pripus di PSD poati s-duca la eliminarea a taxal’ei radio cari s-palteasti direct di cătra cetăţeni şi la finanţarea a atilor dauă instituţii integral di la bugetlu a statlui. Tru kirolu anda prezidentul PSD, Liviu Dragnea, declară că radioulu şi televiziunea publică va s-aiba un imnaticu predictibil, multi bot di nauntrul şi di nafoara a instituţiilor vizati lugursescu că aestă alaxeari creşte riscul di subordonare politică şi editorială.
Comentândalui situaţia, premierlu Dacian Cioloş spunea, marţa, că “Taxa radio nu easti una taxă propriu-dzasă, ca masi una contribuţie tra ndreptul a cetăţenilor tra s-hiba informaţ liber şi la independenţa a instituţiilor publice”. S-cundil’eadza, tutunaoara, că tru majoritatea a vasiliilor europene – ntra cari Franţa, Germania, Italia ica Marea Britanie – aestă taxă easti izvurlu di finanţare a serviciilor publice di radio şi televiziune.
Nomlu ti eliminarea a taxilor radio-tv fu votat stămâna ti tricu, di Parlamentu, la pachet, deadun cu alti 100 di scutiri di taxi şi pitricut ti promulgari, la prezidentul Klaus Iohannis; nascanta observatori stipsescu, ama caracterlu a lui populistu ninti di alidzerli legislative dit andreu şi ixichea a nascantor dezbateri publiti tru un caz lugursitu di importanţă naţională şi strategică.
Autor: Valentin Ţigău
Armanipsearea: Tascu Lala
