Radio România Chişinău – 10 añi di la thimilliuseari (documentaru)
La 1 andreu 2021, di Dzuua Naţională a României, se împlinesc 10 añi di la thimilliusearea-a postului Radio România Chişinău, di cătră Radio România, postu cari easti continuatorlu di dreptu ali Radio Basarabia.
Răzvan Moceanu, 02.12.2021, 07:38
La 1 andreu 2021, di Dzuua Naţională a României, se împlinesc 10 añi di la thimilliusearea-a postului Radio România Chişinău, di cătră Radio România, postu cari easti continuatorlu di dreptu ali Radio Basarabia.
Sovietiţlli avea postul di radio Tiraspol, cari ş-ahurhea emisia la 30 di sumedru 1930, a curi protu scupo eara propaganda sovietică şi antiromânească cătă Moldova anamisa di Prut şi Nistru. Avânda tu videală că tru Basarabia audienţa Radio Bucureşti eara dipu slabă, Guvernul român şi Marele Stat Major ali Armată căftară participarea radiofoniillei româneşti la contracararea propagandăllei aruseşti bolşevice dit Basarabia, nică dit anul 1930 alăncinda ună protă cearei, dimi alăxearea-a postului T.F.T. di 100 di waţi ali Aviaţie Civilă dit Chişinău, tră s’emită pi ună lundzimi di undă anamisa di 800 şi 1.400 di meatri. După studii ahăndusiti, ceareia nu agiumsi viabilă.
Tru anlu 1933, ţănu Lucerna ună conferinţă a radiodifuziunillei europene la cari delegaţllii a noştri aprăftăsiră s’amintă cu zori unda lungă di 1875 meatri. Aestă lundzimi di undă eara orlea zorlea ananghi tră s’emiteadză tru tută văsilia pritu un post central di mare puteare.
Conferinţa di Lucerna băgă ama căftarea tra s-u acaţă ninti di 15 di yinaru 1934. La 30 di yismăciuni 1933, Societatea di Radiodifuziune comandă un post di 20 kW, la Compañia Marconi dit Londra. Postul fu construit, adus dit Anglia şi băgatu tu lucru tru timp record, ninti di data limită. Postul di 20 kW lucră la Bod-Braşov până la 25 andreu 1935, cându s-băgă tru lucru postul atelu marli di 150 kW.
Tru anlu 1936, fu construită, tut Tiraspol, naua staţie di emisie, Maxim Gorki, cari dădea izini ti ună anvăleari multu ma mari di teritoriulu ali Basarabiei.
Dişcllidearea-a postului naţional di radio România-Bod” şi activitatea aluştui nu putu s’ndreagă, aşi cum avea nadia, bairlu di problem mutrinda recepţia posturilor româneşti, maxusu tru zonili limitrofe a văsiliillei, tru cari eara recepţionate, şi nica tru condiţii multu bune, posturile maghiare, sovietice ică vărgari, cari difuza emisiuni revizioniste, cu un pronunţat conţănutu antiromânesc.
Ceareia pripusă di Gh. Ciolac, mutrinda thimilliusearea a postului di Chişinău şi a studiourilor di Iaşi şi Chişinău, ligate pritu hiru aerian, fu ndrupătă di St. Şoimescu, P. Şeicaru, Dragomir Hurmuzescu şi aprobată tru unanimitate di Consiliul di Administraţie al Societatillei di Radiodifuziune. Numa aleaptă tră năulu postu eara Radio “Basarabia” şi lipsea s’emită pe 241,9 meatri lundzimi di undă.
Tră contracaraea-a propagandăllei antiromânească, tru 1937, Primăria Chişinău deadi a Societăţii Române di Radiodifuziune casa fostului Teatru Puşkin (Auditoriul Puşchin”) dit calea Carol I tra s’dişcllida primul post di radio di Chişinău. Casa “Auditoriului Puşkin” nu avea hălăţli ananghisiti ti instalarea a unui post di radioemisie. Tru 23 di brumaru 1937, ahurhiră lucrărli di ndridzeari a fostului Auditoriu Puşkin. Suprafaţa a construcţiillei eara di aproapea 1100 mp. Tu kirolu a anului 1938, nai ma importantă realizare a Radiodifuziunillei fu bitisearea a lucrărilor di construcţie şi instalarea a năului transmiţător di Chişinău. Casa a postului Radio Basarabia fu acutotalui bitisita, iara ateali trei studiouri ţi li apănghisea fură ndreapti acustic, măsurătorile fapti spunanda rezultate multu bune. Tutunăoară s-comandă tută aparatură anănghisită tră studiouri şi fu adus Chişinău postul emiţător di 20 kW di la Bod. Realizarea a postului Radio Basarabia nsimna alăxearea a postului di 20 di kW tră s’poată s’emită pi naua lundzimi di undă şi instalarea la Chişinău di cătră reprezentanţălli a firmălleei “Marconi”. Emiţătorludi 20 kW agiumsi nai ma bun dit văsilie di itia a antenăllei moderne anti-fading cari ñicura radiaţia şi favoriza propagarea a undilor ţi urdină aproapea di suprafaţa a loclui. Ase s-alăxi lundzimia di undă di la 1875 di meatri la 212 di meatri, aducânda tuti alăxerli detaliate ligate di aestă alăxeari, s-alăxi alimentarea, sistemlu di arăţeari, s-băgară dispozitive di siguranţă şi s-alăxiră tuti piesele cari avea seamni di uzură.
Tru protili dzăli ameslui cirişaru 1939, ahurhiră emisiunile experimentale ale Radio Basarabia, pe lundzimea di undă di 212,6 meetri, cathi dzuua anamisa di oarili 21:00 şi 23:00, măsurătorile fapti după montarea a postului dimonstrânda că postul anvăleaşti cu rezultate multu bune teritoriul anamisa di Siret şi Nistru, eliminânda practic influenţa a posturilor aruseşti di Tiraspol şi Odessa.
Radio Basarabia, pi frontispiciu eara cu aesta numa, ama tută lumea ălli spunea Radio Chișinău”, condus tu ahurhită di Gheorghe Neamu, fu inaugurat oficial tu 8 sumedru 1939, pritu transmitearea a liturghiillei di la Catedrala Mitropolitană dit Chişinău, hiinda primlu studio regional a Societatillei Române di Radiodifuziune.
Programlu a postului eara difuzat, tru primă fază, anamisa di oarili 14:00-14:45 şi 21:00-22:15, hiinda compus, acutotalui, dit emisiuni muzicale şi dit radiojurnale tru limbile română şi rusă. După ndoi meşi, la 4 di şcurtu 1940, emisia s’lărdzi anamisa di oarili 14:00-15:15 şi 21:00-23:00.
La 9 di brumaru 1939, profesorul Dragomir Hurmuzescu diclara că: “Echiparea a postului național di 150 kW di Bod nă alină nica ma multu catandisea a noastră tru Radiodifuziunea mondială tru aest chiuşe ali Europă iu earamu până aoa şi unu anu singurul mari postu di emisiune pi undi lundză, cu scupolu s’hărnească cu unda directă tutu teritoriul a văsiliillei. Experiența spusi ama că nica ari locuri ditu văsilie iu emisiunile a postului național nu sunt duri limbidz. Tra s’ndreagă aesti slăbinţi, Societatea Română di Radiodifuziune instală un nou emițător di 20 kW Chișinău și va s’instaleadză nica unu cu idyea puteari Timișoara”.
Radio Basarabia eara un postu regional şi dimecu lipsean s’emoiteadză programe locale, tră cari avea excelentili studiouri di cari zburămu. Ama emisiunile locale s’completa cu retransmisii dit Bucureşti, câti ori s’făţea unu eveniment excepţional ică s’emitea un program di simasie mari.
Programili locale băgară tru valoare tute elementele di elită dit Chişinău, literaţ, artişti, instrumentalişti, dânda-si ună silă ti anami tru bana culturală dit căsăbă, emu tru arada a ascultătorilor emu tu arada a aţiloru călisiţ dinintea a microfonlui. Tră s’da un exemplu edificator, di itia a Radiodifuziunillei, Chişinăulu aproapea că avu ună orchestră permanentă, maş evenimentele traghiţi cari marcară mira a postului feaţiră ca aest proiectu s’nu hibă băgatu tru practico.
Ocupaţia sovietică ali Basarabiei dit 28 cirişaru 1940 nsimna priloarea a postului di către putearea sovietică, ună parte dit personal şi arhiva fură trapti Huşi, a deapoa Iaşi, ama nu şi emiţătorul di 20 kw.
La 25 cirişaru 1941, sovietiţlli ordonă adrarea a născăntoru batalioane di distrudzeari” ale NKVD-ului, cari avea misiunea s’alumtă cu trupele di paraşutişti şi cu diversioniştilli a inamicului, tră Chişinău hhinda detaşaţ 480 di comunişti loiali a regimlui sovietic, aflaţ sum conducerea a comisarlui I. A. Muhin. Tru alunaru 1941, eara limbidu că misiunea aluştoru nu eara maş contra a născăntoru persoane, ama avea tu scupo aspărdzearea acutotalui a multilor clădiri importante dit căsăbă, simfunu cu deviza Tuti bunurli di mari tiñie cari nu pot s’hibă evacuati, lipseaşti, orlea zorlea, s’hibă asparti”.
Sovietiţlli tufikisiră pritu manliheri personalu aflatu la Radio Basarabia, fără giudicată, hiinda spusşi ca hiinda prudoţ şi agenţi a imperialismului românescu”, cufămili hiinda aflati tu unu apuţ pundixitu dit uborlu a postului, deapoa arcară tru aeră casa a postului, nica şi antena.
După Radio Basarabia, şi avânda tu videala că tru Bucovina şingirlu radiofonicu nu eara duri, iar construirea a unui postu di radio-emisie aoa nu eara di căuli, dit itia a ixikillei financiare, naua strategie a Radiodifuziunillei s’reorienta ti adrari unu nou postu di radio tru zona Moldovăllei. Tru anlu 1941, ing. Emil Petraşcu ari meritlu că pripusi, deadunu cu Alexandru Hodoş, instalarea la Iaşi a unui postu di 5 kW, adratu di ună firmă italiană. La 2 brumaru 1941, tru un4 dzuuă di dumănică, arăsuna — tră prima oară tru eter — zboarăli Aoa Radio Moldova”, pi frecvenţa di 259 di meatri, aesti proti zboară hiinda griti di Petre P. Andrei, aţelu cari, kiro di mulţă añi, fu crainiclu a postului.
Dupu maş ndoi meşi di anda fu bombardatu Radio Basarabia, Radio Iaşi priloa dit emisia strategică tră aestă zonă, armânânda, ca proiect, după ţi situaţia va s’yină tru aradă, ca la Chişinău s’hibă adratu un emiţător nău cu ună puteare di 60 kw, ama idheea nu s-băgă tru practico.
70 di añi ma amanatu, presa di limbă română di Chișinău eara ma lrgu unu impearativ strategic, media di limbă rusă i cu agiutoru di Moscova hiinda ma largu dominantă, cu niscănti influenţe antiromânești. Şi aesta s’făţeanu maş Tiraspol, că și Chișinău, influenţa arusă hiinda ndriptată maxusu contra-a opțiunilor euro-atlantiţi, atitudinilor pro-europene i sinferurlor economiţi.
Tru anlu 2009, Societatea Română di Radiodifuziune denunţa apofasili arbitrare a regimlui di Chişinău di ncălcari a ndreptului la libiră urdinari, garantatu di legislaţia europeană şi a ndreptului ti ufilisearea-a zănatillei di jurnalistu după alidzerli dit 5 di apriiuru 2009. Tru aesti condiţii, easti lişoru ti akicăseari căţe Radiodifuziunea Română feaţi demersuri tră instalarea a unui postu teritorial, la Chişinău.
Apofasea a Consiliului di Administraţie al Radio România dit 5 di mai 2011 apufusi termenlli a acordului di principiu ti numa a yinitorlui postu, Radio Chişinău”, cum şi termenlli di principiu ti lansarea a alustui postu di radio. Fu ancupărată prota paketa majoritară di acţiuni a postului Arena FM, cu frecvenţe tru căsăbadz cata cumu Chişinău, Cahul, Briceni, Edeteţ, Ungheni, Tighina şi Drochia, aestu hiinda lansat la 21 di alunaru 2011, tru parteneriat cu SRR. Ascultaţ un spot audio di lansare a Radio Chişinău, dit 2011.
Tru semestrul II a anlui 2011, fu andreptu fondul istoric a arhivăllei Radio Chişinău, prin copierea a 33 di anregistrări dit patrimoniul Radio România, ţi yilipsea mărli boţ a culturăllei române.
La 2 di brumaru 2011, Consiliul di Administraţie al Societăţii Române di Radiodifuziune vulusi, cu ucazea a yiurtusearillei aţiloru 83 di añi ali Radio România, thimilliusearea a postului Radio Chişinău. Apofasea a Consiliului di Administraţie dit 23 di brumaru 2011 apufusi număsearea şi acordarea a mandatului a născăntoru reprezentanţi ai SRR tru orgañismele dicizionale ale Radio Chişinău. Imnul Radio Chişinău fu compus di cunuscuta parei “Taxi”.
Doamna Maria Ţoghină fu Prezidentulu Radio România tru oara tru cari alănci idheea s’pitreacă emisiuni Radio România pisti Prut ică tra s’thimilliusească un post di radio al Radio România tru Ripublica Moldova. La 1 di Andreu 2011 postul Radio Chişinău ahurhi s’emiteadză. U plăcărsimu s’nă pirmitusească pi şcurtu cum alănci proiectul şi cum fu adratu.
La 1 andreu 2011 — dată simbolică tră fara românească, ş’ahurhea emisia Radio Chişinău, cu numa Arena Oamenilor Liberi”, ca post privat cari anvălea aproximativ 80% dit populaţia a Ripublicăllei Moldova, şi cari vrea s’hibă tru proprietatea a unui post public, Radio România. Radio Chișinău emite pe 70% dit suprafața a Ripublicăllei Moldova și poate s’hibă avdzătu pi undi şcurte FM – 89.6 tru Chișinău, 93.8 tru Ungheni, 106.1 la Tighina, 93.3 tru Cahul, 104.6 la Edineț, 102.6 tru Briceni și 107.1 la Drochia și online pe www.radiochisinau.md.
Dl. Demeter András István fu Prezidentulu Radio România tru momentul tru cari Radio Chişinu ahurhi s’emită, aoa şi 10 añi. L-u plăcărsimu s’nă pirmitusească pi şcurtu cum aprăftăsi s’bagă tu practico aestu proiectu instituţional complexu şi dificilu.
Radio Chişinău lucreadză pi ună păzari media tru cari posturile di radio cari emitu tru limba rusă au ună pondire multu importantă. Aluştoru lă si adavgă ateali cari emitu şi tru limba română. Nai ma marea concentrari a sursilor radio easti tru Chişinău.
Ia cum ahurhiră tuti tru pareia Radio România Chişinău!
Autori: Răzvan Moceanu, Eugen Cojocariu
Armânipsearea: Taşcu Lala
