Pruvlemi ivrupeani tru debaturi
Andămusiţ Bruxelles, la summitlu di iarnă, liderlli a statilor ivrupeani cundilleară maxus că lipseaşti ta s’da silă a lucărlui ti vaccinareai anti-Covid-19, tu hăvaia a gailelui ţi lu aduţi naua variantă Omicron.
Roxana Vasile, 17.12.2021, 09:38
Andămusiţ Bruxelles, la summitlu di iarnă, liderlli a statilor ivrupeani cundilleară maxus că lipseaşti ta s’da silă a lucărlui ti vaccinareai anti-Covid-19, tu hăvaia a gailelui ţi lu aduţi naua variantă Omicron.
Uidisitu cu pitricutlu a nostru Radio România la eveniment, șefañilli di stat și di guvernu cundilleară, tutunăoară a unăllei abordări coordonate ti validitatea a certificatului digital ali Uniunii Ivrupeani şi vor ca restricţiile apufusiti di născănti văsiii catacum Italia, Portugalia ică Grecia s’nu submineadzăe buna funcţionare a păzarillei interne şi s’nu aducă zñie tru mod disproporţionat a libirăllei urdinari.
Şi prezidentulu Klaus Iohannis, cari u reprezentă România la summit, feaţi timbihi s’nu s’exagereadză cu restricţiile, maxusu tru ligătură cu traficu di părmătii. Tr un comunicat a prezidenţiillei române nica să spuni că liderii europeni năpoi lu spusiră angajamentul ta s’agiută s’agiungă la un nivel optim di vaccinare la nivel global, pritu exportul şi distribuirea di vaccinuri şi materiale auxiliare cătră statili iu easti ananghi, maxusu ditu Africa, pritu intermediul a mecanismului COVAX ică pi thimealle bilaterale.
Un alt subiect aflat tu arada di muabeţ Consiliului fu aţelu mutrinda păhadzlli ,ultu mari la energie, iara, tru minduita-a Bucureștiului, easti ananghi di priunoaşterea energiei nucleare şi a aţillei amintată ditu gaze ca energie curată pi perioada di tranziţie cătă ună economie veardi. Isa-isa, prezidentulu a Româniillei spusi că lipseaşti s’facă isapi multu ghini ti păzari tră făţearea ma buni condiţiili concurenţiale, aţea turlie că consumatorul – persoană fizică ică mediu di afaceri — s’hibă protejat.
Klaus Iohannis: “Noi lomu acasă misuri. Ari misuri di compensare şi aşa ma largu, ama aesti misuri nu pot s’neagă tu mardzină şi lipseaşti s’videmu căţe s’agiumsi la aeştă păhadz mari, tru condiţiile tru cari, di exemplu, nu tută capacitate di transport a conductelor ivrupeani easti ufilisită. Nsimneadză că iuva lipseaşti s’hibă analizată multu ghini piaţa, tră s’videmu cum putem să făţemu ma buni condiţiile concurenţiale, aţea turlie tra s’aibă ună concur cadealihea, ună protecţie a consumatorului tru aestă noimă.”
Tru agenda andamusillei di Bruxelles fu şi subiectul mintireaşirloru anamisa di Rusia şi Ucraina și al riscului unui nou conflict anamisa di Moscova şi Kiev. Iţi nouă agresiune militară contra Ucrainei, viţină Uniunillei, va s’aibă zñii mări şi un păhă dca apandisi — feaţiră timbihi liderlli comunitari, cari năpoi și spusiră agiutorli tî va lu da andicra ti suvearanitatea şi integritatea teritorială a aliştei văsilii. Ligat di situaţia di la sinurlu a Belarusului cu Uniunea, Consiliul European cutugursei sertu instrumentalizarea migranţălor şi arifugaţlor di către regimul di Minsk, cum şi criza uminitară scoasă tu migdani.
Autor: Roxana Vasile
Armânipsearea: Taşcu Lala