Protocol colaborari MAE cu S.C. Macedo-Romana

(banda) ANGEL TALVAR, Ministurlu delegat tra roman’il’i di tu xeani: “Un di lucarle di prota thesi acatati tru isapea a scupadzlor di politica externa ali Romanie easti apararea si promovarea activa a ndrepturlor tra persoanili cari tanu di comunitatli romanesti dit vitinatatea ali Romanie.

Tașcu Lala, 20.04.2015, 17:19

Documentul simnat aza easti acutotalui tu simfunie cu aesta prioritati, cu traditia di andrupari a identitatil’ei entica, culturala si religioasa a persoanilor ti tan di filonlu lingvistic si cultural romanescu cata cum si cu bunili practit apufusiti tru arada a parteneriatlui anamisa di institutiile a statlui si organizatiile dit mediul asociativ cu relevanta tra promovarea si apararea a interesilor si a identitatil’ei a roman’ilor di nafoara a sinurlor.

Tra departamentul a nostru MAE, Societatea di Cultura Macedo-Romana easti un partener prestigios. S-umplura 135 di an’i di la inhiintarea a l’ei iara prezentul proocol easti nica un di elementili cari confirma importanta si relevanta a activitatil’ei a l’ei pi lungu chiro.

Anamisa di thimiljiusitorl’I a l’ei tru 1879 adutem aminti Mihail Kogalniceanu, Dimitrie Bratianu, Dimitrie si Ion Ghica, C.A.Rosetti, Titu Maiorescu, Vasile Alecsandri si Iacob Negrutzi.

Aza, anamisa di membril’i a l’ei s-aradpsescu intelectuali cu anami, mari personalitat a lumil’ei academite stiintifite si artistite dit Romania.

Societatea ndreapsi multi manifestari culturali si stiinitifite tru vasilie si xeani. Tipusi ma multi carta ntra cari un manual de aromana adrat di nai ma di simasie filologi aromani di aza M.C. Marioteanu si Nicolae Saramandu reeditat cu agiutorlu a Departamentului tra relatii cu roman’il’i di iutido.

Documentul ti lu simnam tru numa a institutiilor ti li reprezentam discl’idi calea tra turliili di colaborari hairlatiti si importanti cum suntu consultarli tu ligatura cu temi de interes reciproc, transferlu di expertiza anamisa di ateali daua parta si promovarea a relatiilei cu comunitatli aromanesti dit Romania si di nafoara a sinurlor a l’ei tru plan educational, academic si universitar, stiitific si di cercetari, cultural artistic, mediatic cu scupolu tra ndridzearea a unlui cadru coerentu di integrari identitara.

Domnule prezidentu Ion Caramitru tru bitisita voi s-va hiritisescu tra perseverenta ti u spusit ti elaborarea si promovarea a aistui protocol si sa-n’i spun nadia ca aestu documentu va sa spuna hairea cat cama ntraoara.

Va haristusescu !

(banda) ION CARAMITRU — prezidentul ali Societati di Cultura Macedo-Romana: “Haristusecu domnule ministru si va s-lipseasca, lipseasti orlea zorlea s-va haristusescu una turlie speciala tra hairlatica si irusea cu cari aprucheat pripunirli a noastri si s-va aduc aminti diznau ti andamusea a noastra cari u avum tru 24 di scurtu …si ia-na dinintea a unlui documentu simnat cari dupa parearea a mea si a sotlor a mei di la Societatea di Cultura Macedo-Romana ansiamneadza un jgl’ioata ninti aynanghea di atea ti minteasti si u minti si va s-aminta totna societatea romaneasca tu atea ti mutreasti tin’isearea si ascaparea a identitatil’i romanesti.

Societatea di Cultura Macedo-Romana cum ghini stit fu thimil’iusita prit decret domnescu tru 15 di apriliu 1880 tamam aoa si 135 di an’i avandalui una danaseari di activitate di furn’ia a regimlui communistu cari u curma si al’i confisca si nationaliza patrimoniul.

Masi ca istoria si realitatea activitatil’i a aistei societati cari fu thimiliusita di figuri importante, cu anami cum ghini spusit a societatil’i romanesti ca s-hiba aromani ca s-hiba romani cari s-featira una energiile cu nadia ca fratl’ii a nostri dit sudlu ali Dunari va s-aiba prit statlu roman un agiutor ahoryea.

Ia cate Ministerlu di externi di atumtea a sprijinit diplomatic interesili a aroman’ilor ca parti a romanitatil’ei, a romanitatil’ei. Si ia-na prezenta cu Geroge Murnu, Iuliu Valahori si Take Papahagi la Congresul di Irini di Londra tru 1912 ica delegatia aromaneasca la Congreslu di irini di Paris dit 1918.

Cu alti zboara, Societatea di Cultura Macedo-Romana (SCMR) sa spusi ca interfata a interesilor ali Romanie tru chestiunea aromaneasca.

Nu easti putan lucru s-na adutem aminti ca lucrara si fondurli a statlui romanescu s-dizvartira prit SCMR deadun cu donatii si cum sa spuni aza, sponsorizari viniti di partea ali societati civila ase ca avum tru atea oara tru Balcani 113 di scoli elementari si 4 secundari, 47 di biserit, editari di carti, revisti ase ca interesili a aromanilor ca parti a romanitatil’ei fura andrupati di statlu roman.

S-na aduetm aminti si di atea ca una delegatie a liderlor aromani dupa cadearea a Imperiului Otoman si dupa alaxearea di prizonieri cari s-feati anamisa di turta si gret si activitatea pan tru soni criminala contra a fratlor a nostri di aclo statlu roman prit SCMR andrupat colonizarea a nai ma putan 35 000 di aromani cari vinira si s-declarara roman’i si fara stadiul ananghisitu tra amintarea ali cetatenie romana prit certificati di nationalitate dati di Societate putura s-hiba colonizat si loara loc cati 10 ictari fara paradz dit partea a statlui roman.

Nu easti putan lucru si easti vahi ma multu di una interfata, easti una structura cari lucra paralel si una turlie ahandos cu ascaparea ali identitati di cari va zburam.

Numata zburascu si iara nu pot s-nu spun ca relatiile anamisa di Ministerlu di Externi pi hiotea a chirolui si tora ma ninti s-featira cunuscuti prit ligaturli politite pi cari Societatea li avu cu legatia ali Romanie di Constantinopol, prit consulatili di Saruna, Bitola, Ianina, cum SCMR agiuta victimili a minaril’ei antiotomani dit 1903 si di atacurli a andartalor gretcari era bagat tra sa u curma isnafea a noastra romaneasca.

Vahi momentul nai cama special tu atea ti mutreasti eforturli diplomatite ali Romanie prit Ministerlu di Externe si ali Societati a noastra fu atel tra s-poata s-aminta atea ti armani tru istorie, Iradeaua a Sultanlui Abdul Hamid (II) dit 1905 prit cari s-pricunustea ndrepturli la identitati, limba, basearica si nationalitati una turlie a roman’ilor di aclo.

Va haristusescu ti agiutor. Minduescu ca atea ti simnam aza va s-agiuta cabai tru lucurlu a nostru easti zborlu ti una dumeni multu ndilicata, sensibila tru cari Societatea ufiliseasti pan di mardzina tuta energia si axizearea tra sa scoata tru videala averuri va sa spun absoluti aynanghea di identitatea romaneasca a roman’ilor.

Va haristusescu !”

Armanipsearea: Tascu Lala