Proiectul di buget, tru Parlamentu

Tru Parlamentul di Bucureşti, dezbaterli tra bugetlu di stat ti anlu ti yini intrara tru linie dreaptă, deputaţl’i şi senatorl’ii român’i s-bagara tru minti tra s-bitiseasca aestu lucru cu patru dzali ninti di Cărciun. Proiectul a bugetlui di stat şi qtel a asiguripserloru sociale fura distribuite, stămâna ti tricu, a parlamentarlor, cari putura tra s-dipuna di atumtea amendamente, a deapoa pripunirli, centralizate pi ordonatori printipali di credite, va s-hiba acatati tru moeabeti tru comisiile parlamentare di specialitate. Numirlu a amendamentelor dipuse easti di ordinlu a n’iiloru, ntra altele, s-ari caftata ahardzearea di resurse consistente tra dutearea ma largu a lucrărlor la centura a Bucureştiului, anvartusearea a casilor cu grad seismic analtu, dutearea ma largu a lucrărlor la metroulu bucureştean, programe şi acţiuni tra diaspora ica tra s-adara ma multi grădiniţe şi creşe. Adratu pi una creaştere economică di 5,5%, bugetlu pruveadi fonduri ma mari tra domeniile cari au mari ananghi di andrupari.

Corina Cristea, 11.12.2017, 12:52

Tru Parlamentul di Bucureşti, dezbaterli tra bugetlu di stat ti anlu ti yini intrara tru linie dreaptă, deputaţl’i şi senatorl’ii român’i s-bagara tru minti tra s-bitiseasca aestu lucru cu patru dzali ninti di Cărciun. Proiectul a bugetlui di stat şi qtel a asiguripserloru sociale fura distribuite, stămâna ti tricu, a parlamentarlor, cari putura tra s-dipuna di atumtea amendamente, a deapoa pripunirli, centralizate pi ordonatori printipali di credite, va s-hiba acatati tru moeabeti tru comisiile parlamentare di specialitate. Numirlu a amendamentelor dipuse easti di ordinlu a n’iiloru, ntra altele, s-ari caftata ahardzearea di resurse consistente tra dutearea ma largu a lucrărlor la centura a Bucureştiului, anvartusearea a casilor cu grad seismic analtu, dutearea ma largu a lucrărlor la metroulu bucureştean, programe şi acţiuni tra diaspora ica tra s-adara ma multi grădiniţe şi creşe. Adratu pi una creaştere economică di 5,5%, bugetlu pruveadi fonduri ma mari tra domeniile cari au mari ananghi di andrupari.

Sănătatea, educaţia şi infrastructura suntu priorităţle, declară premierlu Mihai Tudose: Crişterli hiindalui di 17% la sănătate, 16% la educaţie, iara pi investiţii una creaştiri cu 42% andicra di 2017.” Uidisitu cu proiectulu aprobat sătămâna ti tricu di guvernu, agricultura easti una alta domeni spre cari voriu va s-hiba ahardziţ ma mulţa paradz. Proiecţia tra 2018 easti una echilibrată, corectu şi ghini adrată, spuni principalu partid ali coaliţie aflata la guvernare tru România, PSD. Social-democraţl’ii spun nica si atea că lucarle pot s-hiba nica s-ma buni andicra di cum s-vaea fapta isapea, tra atea că nadiili suntu ca tru 2018 creaştirea economică s-li nastreaca estimărli. Dit opoziţie, ama, lucarli s-ved alta turlie.

Implementarea a aistui buget va s-hiba una di nai ma marli lucri ti s-li baga tru minti coaliţia di guvernare, spuni un di exponenţal’i a aistei, deputatlu a PMP, Eugen Tomac: Isapea ti u featira nu easti hairlatica. Si aesta ti furn’ia că suntu primării tru vasilie cari numata au paradz tra tiniili di cafi mes. ”Minduerarea generală tru opoziţie easti că accentul lipseasti s-hiba bagat pi canalizarea a resurselor tra dezvoltare. Uidisitu cu proiectulu aprobat di guvernu, hargili di personal crescu dimi cu 11,6 miliardi di lei (circa 2,5 miliardi di euro) andicra di anlu aestu, tu kirolu anda s-baga tru practico nolu tra tin’ia di cafi mes, ama şi hargili cu investiţiile va s-hiba ma mari cu 13 miliardi di lei (circa 2,8 miliardi di euro). Forma finală va s-hiba apufusită tru plenlu a parlamentului, iu dezbaterli lipseasti s-ahurhească tru 18 di andreu.

Autor: Corina Cristea

Armanipsearea: Tascu Lala