Problemi constituţionali tu menga a politiciean’ilor
Escu cu minduearea că lucărli acâţarâ calea aţea buna şi tu unâ normalitati absolut europeană” — declara, tora ayon’ia, prezidentul ali Uniuni Democratâ a Maghiarlor dit România, Kelemen Hunor, anda adusi zborlu ti moeabeţli mutrindalui revizuirea ali Constituţie. Shi ma vru s-tragâ mânâ di festivismu, el scutea tu videalâ iruşea multu mari di lucru dit comisia parlamentară ţi ari borgea ti ndrizearea alâxerlor la Nomlu di Thimel’iu şi spunea ti colaborarea cu reprezentanţâl’ii USL — suţata di ţentru-stânga la puteari — ca hiindalui “dişcl’isă” şi “receptivă”. Al’iumtrea, PDL, dit opoziţie nu s-afiri s-da avertismenti mutrindalui unâ eventuală sesizari a Comisiil’ei di Veneţia, chiro tru cari PP-DD apufusi ta ş-tragâ reprezentanţâl’ii dit Comisia di revizuire, ti furn’ia că dezbaterli suntu unâ mascaradă”.
Roxana Vasile, 17.06.2013, 13:28
Discuţiile tu cazlu a temilor sensibile ma largu furâ apreasi, eali scuţândalui tu migdani loarea poziţie cari s-teasirâ nica ş-tru spaţiul public. Tru turlia di tora, proiectul di alâxeari ali Constituţie pruveadi, ntrâ altili, că prezidentul va s-agiungâ un personaj ma ayon’ia decorativ, chiro tru cari Parlamentul va s-aibâ puteri majore; că mandatlu prezidenţial va s-hibâ de 4 ani (andicra di 5, cât easti tu aestu kiro); că pi hlambura româneascâ va s-hibâ bâgatâ diznău, după 23 di an’i, ayalma; ili că mass-media lipseaşti ta ş-decalarâ public structura acţionaratlui. Tu ţi mutreaşti traseismul politic — vâsilie a suţiitatil’ei româneşti post-revoluţionari, mandatlu a unui parlamentar va s-dânâseascâ tu oara tu cari aestu ş-da demisia dit formaţiunea pi listili a curi fu aleptu. Easti pricunuscut, tutunâoarâ, rolu istoric a Casâl’ei Vâsilikeascâ, a minorităţlor naţionale, a Bâsericâl’ei Ortodoxi şi a alântor culte relighioasi ti thimiliusirea şi modernizarea-a statlui român. Ici ţiva, ama, ti Parlamentul unicamearal, cari s-lu alâxeascâ aţel di tora, bicamearal! Pripuniri a societatil’ei ţivilâ, ma nâinti mbârţitatâ di român’i tu arada a unui referendum ţi s-tânu tu 2009, ea nu fu acâţatâ tu isapi di comisia di revizuire.
S-turnă, ama la ea, stămâna ţi tricu, prezidentul Traian Băsescu, cari nkisi proţedura a unei nauâ consultari popularâ pi aestă temă, tu perspectiva a unei eventualâ alâxeari ali Constituţie. Tu consecinţă, după ndridzearea a unui raportu di cătră comisiili juridiţi a Parlamentului mutrindalui câftarea al Traian Băsescu, marţâ icâ n’ercuri aestu va s-hibâ zburât tru plen. Unâoarâ loat avizlu a Parlamentului, cari ari maşi valoari consultativă, caplu a statlui ari 30 di dzâli la dispoziţie tra s-dimândâ a Guvernului ti data a referendumlui la cari român’il’i s-hibâ griţ să spună ma s-vor icâ nu un Parlamentu unicamearal cu 300 di alepţâ. “Domnul prezidentu, ma s-va referendum, va s-facâ referendum. Ama ahât kiro cât prezidentul a vâsiliil’ei numata s-minteaşti directu şi niconstituţional tu lucurlu a Guvernului, tu România numata va s-hibâ unâ criză politică internă” — deadi asiguripseri premierlu Victor Ponta, cu minduearea ta s-da nanâparti iţi frixi, după câvgălu politic di anlu ţi tricu ş-ti işi tu migdani dupu ţi USL vru ta s-lu scoatâ di pi scamnu şeflu a statlui.
