Pripuneri mutrindalui regionalizarea
Proiectul ti regionalizari easti, pi ningâ revizuirea ali Constituţie, un di mărl’i scupadz ali Uniuni Suţial Libearalâ, ţi easti la puteari tru România. Responsabil cu ndridzearea diznău administrativ teritorială pi reghiuni di dizvultari, viţepremierlu Liviu Dragnea mindueaşti că, ma s-hibâ bâgatâ tru nom anlu aestu, va s-aducâ, hâiri i nu, anlu yinitor. Dragnea cundil’e câ yinitoarili reghiuni lipseaşti s-hibâ duri tu mârimi ahtari turlie câ s-poată s-aibâ resurse tra s-amintâ proiecti pi lungu kiro, ama nu ahântu mări tra s-nu acaţâ tru isapi anânghiserli a n’iţlor comunităţ.
Christine Leșcu, 24.05.2013, 13:39
Proiectul ti regionalizari easti, pi ningâ revizuirea ali Constituţie, un di mărl’i scupadz ali Uniuni Suţial Libearalâ, ţi easti la puteari tru România. Responsabil cu ndridzearea diznău administrativ teritorială pi reghiuni di dizvultari, viţepremierlu Liviu Dragnea mindueaşti că, ma s-hibâ bâgatâ tru nom anlu aestu, va s-aducâ, hâiri i nu, anlu yinitor. Dragnea cundil’e câ yinitoarili reghiuni lipseaşti s-hibâ duri tu mârimi ahtari turlie câ s-poată s-aibâ resurse tra s-amintâ proiecti pi lungu kiro, ama nu ahântu mări tra s-nu acaţâ tru isapi anânghiserli a n’iţlor comunităţ.
Cara criteriul politic va s-hibâ aţel decisiv tru proţeslu di desenari a regiun’ilor, ari piricl’iul ti un eşec, feaţi timbihi Liviu Dragnea (TRACK): Protlu scupo ali regionalizari lu reprezintă dizvultarea isa ali Românie. Cara regiun’ile va s-hibâ desenati slab, alâtusitu va s-hibâ desenati prit pâzârâpseri politiţi, va s-ndridzem teritoriul slab, iara yinitoarili regiun’i va s-lucreadzâ slab, şi aestâ însimneadză că nu va s-agiundzem la scupolu pripus. Lugursescu câ avem duri putearea, mintimineaţâ ta s-ufilisimu aestâ firidâ di oportunitati dit aestu an ta s-cruim unâ urneki administrativâ tru România ţi, cadealihea, s-ndreagâ lucârli aţea turlie câ vâsilia a noastră s-agiungâ pi dizvultari”. Liviu Dragnea cundil’e că apufusearea a reşedinţilor regionale easti penultima hopâ a regionalizaril’ei. Şi, vahi, nai cama greaua, ti furn’ia câ tu agioc suntu sinferurli a mărlor câsâbadz, cari alumtâ s-amintâ mult vrutlu statut şi hâirili ţi yin unâoarâ cu aestâ. Ministerlu a Dezvoltaril’ei, cumândusitu di Liviu Dragnea, deadi cumandu ti un sondaj mutrindalui cari easti vrearea a oamin’ilor tră yinitoarili capitali reghionali. Tră bânâtorl’i a regiun’ilor di Nord-Estu, Nord-Vestu, Vestu şi Sud-Vestu, lucârli suntu limbidz. Aşi, işirâ tu migdani ca hiindalui favoriţ salami câsâbadzl’i Iaşi, Cluj, Timişoara şi Craiova. Tu reghiunea di sud, ali Muntenie, iasi tu videalâ minduearea pi dauâ ti acâţarea tu isapi icâ nu a Bucureştiului, protlu tu ngl’itarea di fonduri şi investiţii a vâsiliil’ei. Cara aestu va s-armânâ nafoara ali Muntenie, regiunea easti tu piricl’iu s-hibâ privată di fluxurli umineşţâ, economiţi, di emburlâchi cari suntu acâţati tu mânâ di capitală. Maca, al’iumtrea, va s-hibâ bâgat tu regiunea Muntenia, va s-iasâ tu videalâ dezavantaji salami ligate di amintarea icâ nu a fondurlor europeani tră alanti reghiuni.
Tu catastisea tu cari Bucureştiul nu easti acâţat tu isapea ti regiunea di Sud, aestu va s-hibâ anânghisitu ta s-aibâ capitala, nai cama probabil, la Ploieşti. Tu sud-est, portul maritim Constanţa easti pi protlu loc tru sondaji. Unâ problemă ndilicată va s-hibâ stabilirea a capitalâl’ei ti regiunea ţentralâ, iu antritearea anamisa di Braşov şi Sibiu easti multu streasâ. Ti aţea — spuni ministurlu Dragnea — ceareia optimă va uidisitu lipseaşti s-hibâ atea tu cari yinitoarea reşedinţă regională s-nu adunâ tuti instituţiile reghionale.