Priorităţli a nauăllei sesiuni parlamentară
Uidisitu cu Constituți ali Românie, Camera a Deputaţlor şi Senatlu s’andămusescu tru două sesiuni ordinare tu an. Prima ahurheaşti şcurtu şi nu poate s’treacă di bitisita-a meslui cirişaru. A doua sesiune debuteadză tru meslu yismăciuni şi nu poate s’treacă di bitisita-a meslui andreu. Ma s’aubă situații urgente, ateali dauă Camere a Parlamentului di București pot s’hibă convocate tru sesiuni extraordinare, la căftarea-a prezidentului ali Românie, a biroului permanent a cathi unăllei Cameră I a naima pţănu unu cirecu ditu numirlu a deputaţlor i a senatorlor. Stămâna aesta, Pălatea-a Parlamentului anyeadză, unăoară cu turnarea a alepţăloru ditu vacanţa di iarnă. Elli va s’aibă tru atenţie proiecte di nom ţi mutreascu domenii cum Justiţia, Sănătatea ică Economia. Prioritară, tru ae kiro, easti compensarea a facturlor ti curent electric și gaze naturale. Ti atea, Legislativlu lipseaşti s’vulusească ună nauă ordonaţă di urgenţă tora ma ninti emisă di Guvern mtrinda ună nauă schemă di plafonare și compensare, tru condițiile tru cari, tru aeşţă ditu soni meşi di iarnă, facturli pi cari li aprukeară născănţă cetățeni agiumsiră lăhtăroasi.
Roxana Vasile, 31.01.2022, 19:12
Uidisitu cu Constituți ali Românie, Camera a Deputaţlor şi Senatlu s’andămusescu tru două sesiuni ordinare tu an. Prima ahurheaşti şcurtu şi nu poate s’treacă di bitisita-a meslui cirişaru. A doua sesiune debuteadză tru meslu yismăciuni şi nu poate s’treacă di bitisita-a meslui andreu. Ma s’aubă situații urgente, ateali dauă Camere a Parlamentului di București pot s’hibă convocate tru sesiuni extraordinare, la căftarea-a prezidentului ali Românie, a biroului permanent a cathi unăllei Cameră I a naima pţănu unu cirecu ditu numirlu a deputaţlor i a senatorlor. Stămâna aesta, Pălatea-a Parlamentului anyeadză, unăoară cu turnarea a alepţăloru ditu vacanţa di iarnă. Elli va s’aibă tru atenţie proiecte di nom ţi mutreascu domenii cum Justiţia, Sănătatea ică Economia. Prioritară, tru ae kiro, easti compensarea a facturlor ti curent electric și gaze naturale. Ti atea, Legislativlu lipseaşti s’vulusească ună nauă ordonaţă di urgenţă tora ma ninti emisă di Guvern mtrinda ună nauă schemă di plafonare și compensare, tru condițiile tru cari, tru aeşţă ditu soni meşi di iarnă, facturli pi cari li aprukeară născănţă cetățeni agiumsiră lăhtăroasi.
Senatlu va s’debată documentul ca prima cameră sesizată, a deapoa s’hibă niintatu la Camera a Deputaţlor, tru harea di for decizional. Tut tru domeniul ali Energie, tu agenda a Parlamentului poati s’hibă tu aestă sesiune şi alăxearea-a Nomlui offshore, cari va deblocheadză proiectele di extrădzeari hidrocarburli ditu Amarea Lae. Tru domeniulva s’hibă ali Justiție, tu agenda a Legislativlui se va aflava s’hibă ncllidearea-a Secţiei tră Investigarea Infracțiunilor ditu Justiție (SIIJ). Di născănţă criticat, di alțălli aplaudat, demersul di ncllideari aliştei Secții fu căftatu nica şi di Bruxelles. Actualu ministru di resort, Cătălin Predoiu, mindueaşti că, până tu bitisita a meslui marţu, SIIJ numata va s’hibă tu lucru. O provocari tră PSD şi PNL, parteneri tru coaliția la putere, easti şi pregătirea unei noi legi a salarizării, tru cari să fie rezolvată inclusiv problema sporurilor, astfel trucât să nu se mai ajungă la cazuri tru cari aceastia pot să dubleze venitul di bază.
Nu dip utu soni, parlamentarii lipseaşti ta s’apufusească şi tru atea ţi mutreaşti mira a certificatlui Covid. Ma ghini spus, un proiect di nom cari armasi tu debatlu di la Camera a Deputaţlor nica ditu sesiunea tricută apufuseaşti obligativitatea ti prezentarea-a aluştui la loclu di lucru. Cara, inițial, aestu pruvidea obligativitatea maş ti personalu medical, uidisitu cu născănti alăxeri pripuse di senatori, certificatlu poati să s’bagă ti tuti categoriili di lucrători, ama cu niscănti excepţii. După multe discuţii tru Senat, documentul nu fu aprukeatu la vot a deapoa deputaţlli lipseaşti s’da votlu final. Că easti la putere i tru opoziție, cathi ună formațiune politică reprezentată tru Parlamentul di București ari proiectili a llei işiş cari va s’li veadă băgati tu arada a dzuuăllei di lucru, dizbătute și votate — anamisa di eali, alăxearea a nomlui ariilor protejate, criştearea a tiñiiloru di cafi mesu ditu nvițământu și a alocațiilor tră cilimeañi, alăxearea-a actului normativ cari mutreaşti tezele di doctorat ică niaprukearea ori interzicerea exportului di lemnu.
Autor: Roxana Vasile
Armânipsearia: Taşcu Lala