Priorităţli a diplomaţiillei români
România va ş’tiñisească tuti angajamentili internaţionali şi bilatearali, cumu ţi s’hibă criza politică internă, nica şi valorli, legislaţia şi Constituţia. Asiguripserli viniră ditu partea a prezidentului Klaus Iohannis, prezentu, marţă, la Reuniunea Anuală a Diplomaţiillei Români. Mesajlu fu pitricutu tu hăvaia a niachicăsearillei anamisa di premierlu liberalu Florin Cîţu şi numirlu doi tru suţata guvernamentală di Bucureşti, USR PLUS.
Ştefan Stoica, 08.09.2021, 18:00
România va ş’tiñisească tuti angajamentili internaţionali şi bilatearali, cumu ţi s’hibă criza politică internă, nica şi valorli, legislaţia şi Constituţia. Asiguripserli viniră ditu partea a prezidentului Klaus Iohannis, prezentu, marţă, la Reuniunea Anuală a Diplomaţiillei Români. Mesajlu fu pitricutu tu hăvaia a niachicăsearillei anamisa di premierlu liberalu Florin Cîţu şi numirlu doi tru suţata guvernamentală di Bucureşti, USR PLUS.
Prezidentulu spusi susta că văsilia easti stabilă şi nu s’tradzi di la imnaticlu european şi euroatlanticu. Sturlli a politicăllei externă românească armânu idyilli: avărtuseari rolu tru Uniunea Europeană şi NATO şi Parteneriatlu Strategic cu Statele Unite. Rezilienţa, dimi rezistenţa la riscuri şi vulnearabilităţ, ţăni di adunarea stogu tru valorli euroatlantiţi, cum şi di ună streasă cooperari interinstituţională tru plan internu, faptă diplo pritu coopeararea anamisa di autorităţ şi societate, cundille şeflu a statlui.
El feaţi timbihi că România, ca parti a NATO şi a Uniunillei Europene, lipseaşti să scadă dependenţa di actorlli internaţionali cari nu ambărţăteadză idyli sinferuri şi valori. Tru ţi mutreaşti ligătura cu China, Klaus Iohannis spusi că România caftă cearei compatibili cu sinferurli naţionale tru materie di securitate şi economie, iara ligatu di Rusia, ună ligătură normală ari căbili maş cara aesta s’toarnă la tiñisearea ali legislaţie internaţională.
Di itia că instituţiili a statlui, diplomaţia, ambasadili, Ministerlu tră Afaceri Externe aprăftăsescu tra să’şi tiñisească borgili ună turlie hăirlătică, nica şi tru catandisi di criză politică internă, spuni că himu pi calea aţea buna, declară, tru arada-a lui ministrul di Externe, Bogdan Aurescu. Premierlu Florin Cîţu cundille ananghea ti diplomaţia economică. El cundille tră anvărtuşearea a singirlui di ataşaţi economiţ şi căftă crearea a unei diplomaţie a tehnologhiilor, pritu cari România s’poată s’află potenţiali parteneri, ama şi competitori. Călisitu maxusu la reuniuni eara ministrul di Externe ali Ripublică Moldova, Nicu Popescu. Republica Moldova şi viţinătatea ditu apirită s’ampuliseaşti ma largu cu presiuni di tuti turliili ditu exterior, declară Bogdan Aurescu.
Tu arada a lui, ministurlu moldovean cundille idheea di solidaritati a unei comunitati di valori. El exighisi că văsilia a lui s’ampulisi tu añilli ditu soni cu ună creaştiri ali aruşfeti şi slăgheari a statlui şi a instituţiiloru a lui, ti atea rezilienţa scădzu, nica şi dinintea a efectiloru di tuti turliili ali pandemie. Mandatlu a Guvernului easti tora ti ñicurari ali aruşfeti şi ti anvărtuşeari a instituţiiloru, tru pregătirea a niscăntoru posibili yinitoari crizi, spusi Nicu Popescu.
Şeflli a diplomaţiilor di Bucureşti şi Chişinău dimăndară simnarea a unui nău acordu lărdzitu di asistenţă nirambursabilă tru cadrulu a unei yinitoari andamasi comună a aţiloru dauă guverni. Uidisitu cu ministurlu Bogdan Aurescu, suma poati s’agiungă la nai ma pţănu 100 di miliuñi di euro.
Autoru: Stefan Stoica
Armânipsearea: Taşcu Lala
