Prezidentul Klaus Iohannis apufusi catandisea di ananghi

“Ahurhindalui di ază s-bagă tu practikie catandisea di ananghi pi tut teritoriul a Românillei ti un kiro di 30 di dzâli. Pandemia ţi vini di furnjia-a infecțiillei cu năulu coronavirus poati s’hibă curmată maşi pritu loari meatrili păn di mardzină/ excepționali“, spusi prezidentul Iohannis.

Mariana Chiriță, 17.03.2020, 02:40

Meatrili cari s’bagă tu lucru fură dimăndati di prezidentul Klaus Iohannis:

Catandisea di ananghi s’apufuseaşti pi tut teritoriul a Românillei ti 30 di dzâli Școlliurli va s’hibă ncllisi, activitatea dit preuniversitar și universitar s’curmă tu kirolu a catandisillei di ananghi. Ma s’hibă ananghi, nu’ari s’alãsămu s’alină păhadzlli la yitrii, alimenti ţi suntu orlea-zorlea anănghisiti, serviţii di utilitate publică, gazi, naftâ/ carburanță, electriţitati tru limita-a păhălui di mesi a treiloru meşi dit soni. Serviţiili medicali ti coronavirus ahărdzescu ti tuţ oamin’illi ţi suntu pi teritoriul ali Românie. Va s’apufusească meatri di ndrupari ti persoanili izolati. Angajatorlli și angajațlli va s’hibă ndrupăţ prit excepţia/ derogarea di la pruviderli ţi suntu tu practico Tu kirolu a catandisillei di ananghi, pruviderli a nomlui ti dzălili adye tră părință nu s’bagă tu practico ti personalu ditu sistemlu di apărari, ditu hâpsăn’i ili medical. Tu dumenea icunomică, Guvernul poate s’apufusească meatri icunomiţi tra operatorlli agudiţ di COVID 19 Va s-asiguripsească continuitatea-a serviţiilor di utilitati publică. Va s’curmă controalili la angajatori prit ITM Lucărlu tu instanți s’dizvărteaşti tră catastisili di ananghi. Tra giudicarea-a proţesilor instanțili pot s’da şcurţă vadeadz. Catandiseaa di ananghi da izini a autoritățlor s’apufusească gradual ică ună ş-ună meatri cata cum ncllidearea-a sinurloru, a născăntoru restauranti, cafineadz, cluburi Poati s’hibă ncllisă ma multu i ma pţănu urdinarea pi călliuri ş’geadei, pi călliurli di heru, pi calea aeriană pi născănti ruti/ trasee. Meatri tu dumenea sanitară: tru structurli MAI, unitățli medicali, și institutţiili di serviţii suţiali pot s’hibă băgaţ tu lucru fără concursu.

“Apufusiiu cã tru structurli MAI, tru unităţli sanitare, serviţiili di asistenţă suţială s’hibă băgat tu lucru fără concursu personalu ţi easti ananghi tra s’adavgă şi s’crească anănghiserli medicali ţi yinu pi napandica. Tutunăoară, apufusiiu s’hibă asiguripsiţ păradzlli ţi suntu ananghi tru bugetlu a Ministerlui tră Sănătati ta s’ancupără părmătii, yitrii şi echipamenti tru kirolu a pandemiillei prit proţedura di achiziţie directă”, spusi caplu a statlui.

Klaus Iohannis haristusi a personalui medical: “Vă haristusescu la tuţ ti gaereţli ţi li feaţitu, himu pricunâscători ti lucărlu ţi’lu’adraţ, ș’ma largu spusi: Lomu tuti meatrili tra s’putem s’nkisimu cătu cama ayon’ea tuti achizițiile di părmătii anănghisiti aţea turlie câ sănătatea-a dumnin’illoru a voasti s’nu hibă tu piriclliu”.

Tru dumenea economică, Guvernul va s’dimăndă ti şcurtu kiro fortuma di cearei ţi fu ndreaptâ:

Producția și economia tutâ lipseaşti s’hibâ ndreaptâ ta s’ndrupascâ curmarea-a epidimiillei; Serviţiili di utilitati publică va ş’ducă lucărlu ma largu. S’apufusi curmarea controalili la angajatorlu di ITM.

Caplu a cratlui cundille că tu ţi mutreaşti Justiția:

Lucărlu va s’ducă ma largu maşi cara va s’hibă mari ananghi, arada hiindalui apufusită di ÎCCJ, CSM va s’da urminiili ţi suntu ananghi. Ti giudicarea-a proţesilor, instanțili potu s’da vadeadz şcurţă, di la ună dzuuă la alantă, i nica ş’tu idyea dzuuă. Meatrili cama pi largu suntu tru decretlu apufusitu ază. Decretlu s’bagă tu practikie după tipusearea tu Monitorlu Ofiţial.

“Escu apufusitu, deadun cu Guvernul s’lom nai cama sertili meatri ta s’vigllemu bana-a român’ilor. Vruţ român’i, ascultaț mesajili a ufiţiallilor, tin’isiţ orlea-zorlea arădzli/ regulili, afiriţ’vâ di câlbâlâki, limitaţ câtu s’poati, cama multu, iţi urdinari. Cãtu zori s’pari cã easti, tin’isiţ lãrdzimea unu-alantu/distanța suţială. Meatrili cari avurã hãiri pãnã tora eara aţeali sertili, di distanțari suţială. Ncuntrarea ti arãspãndeari infecțiili cu coronavirus caftâ unã gaereti niacumtinatã, adaptabilitati și ascumbusearea iruşi pi lucru. Catandiseaa di ananghi da izini a autoritățlor s-apufuseascã gradual iunãş’unã meatri catacum ncllideareasinusrli, nãscãnti restauranti, cafineadz, cluburi. Poati s’hibã curmatã gradual urdinarea rutieră, pi calliurli di heru, aeriană pi nãscãnti ruti. Ti meatrli di protã ananghi, cu bãgarea tu lucru gradualu, avemu scutearea tu videalã și rechiziționarea di stocuri, capacităț di producție, yitrii ufilisiti. Suntu meatri extremi, cu impactu ndreptu tu bana di cathi dzuuã. Eali va s’aibã un haractiru temporar ama suntu anãnghisiti tora ti prevenirea-a unlui arău multu ma mari tu yinitu. Tut ţi adrămu s’adavgâ al obiectivlu di amprotusa ta s’vigllemu bana-a oamin’iloru. Va mi mintescu, multu di multu, și va s’veglliu cum s’bagã tu practikie meatrili. Națiunea-a noastră treaţi prit un greu kiro, ghini ma himu român’i, un populu pi cari istoria lu-aputrusi cu mări ghideri și deadun aprãftãsimu s’li nãstriţemu tuti cu ghineaţã. Azã, dotu nu himu maşi noi. Unã criză globală caftã cearei globali, gaeretea internaționalã easti aţea babageana. Avemu nãdie că va-u-nãstriţemu cu ghineaţã aestă greauã ghideri”, nica spusi prezidentul a Româniillei.

Armânipsearea: Taşcu Lala