Prezență anvărtuşită NATO pi arădărikea ditu apirită

Mintireaşili militari di la sinurlu ruso-ucraineanu suntu nolgica-a muabeţloru anamisa di oficialii occidentali și aţelli aruși tra s’află ună cearei irineatică. Rusia pitricu ali SUA şi NATO ună listă di căftări tru domeniul a securitatillei tră cari nu s’feaţiră progrese la muabeţli di stămâna ţi tricu. Moscova nu aproaki spusa că ari naeti ta s’aputrusească văsilia viţină, ama arădăpsi aproapia 100.000 di militari aproapia di sinurli cu Ucraina. Kremlinlu declară, pritu purtătorlu di zboru a lui, că fuvirserli americane cu sancţiuni serti contra ali Rusie nu agiută la detensionarea a situaţiillei ditu Europa.

Warning: Trying to access array offset on null in /home/web/rri.ro/public/wp-content/themes/rri/template-parts/content.php on line 98
Leyla Cheamil, 21.01.2022, 14:03

Mintireaşili militari di la sinurlu ruso-ucraineanu suntu nolgica-a muabeţloru anamisa di oficialii occidentali și aţelli aruși tra s’află ună cearei irineatică. Rusia pitricu ali SUA şi NATO ună listă di căftări tru domeniul a securitatillei tră cari nu s’feaţiră progrese la muabeţli di stămâna ţi tricu. Moscova nu aproaki spusa că ari naeti ta s’aputrusească văsilia viţină, ama arădăpsi aproapia 100.000 di militari aproapia di sinurli cu Ucraina. Kremlinlu declară, pritu purtătorlu di zboru a lui, că fuvirserli americane cu sancţiuni serti contra ali Rusie nu agiută la detensionarea a situaţiillei ditu Europa.

Gioi, prezidentulu american, Joe Bidin, deadi asiguripseri că iţi intrari a trupilor ruse pi teritoriul ali Ucraină va s’hibă lugursită ună “invazieˮ, atea ţi, spusi liderul di la Casa Albă, va s’ducă la ună apandisi economică sertă şi coordonată. Tu arada a lui, secretarul di stat american, Antony Blinken, spusi că puterile occidentale suntu uniti dinintea ali Rusie, iara aestă unitate lă da ună forţă pi cari Moscova nu u ari şi nu poati s’hibă isa cu ea.

Franța, arada-a llei, pritu boaţea a prezidentului Emmanuel Macron, și spusi vrearea ta s’llia parti cu trupi tru cadrul NATO, tra s’apăra statili ditu Europa di Estu a curi securitate easti fuvirsită di Rusia. Caplu a statlui francez adusi aminti numa ali Românie, iu s’mindueaşti ta s’hibă apufusită ună prezenţă criscută. Va nă angajămu ma multu tru cadrul NATO şi va s’avemu borgea tru misiuni di tip prezenţă avansată criscută, maxusu tru România, cara aestu lucru va s’hibă apufusitu, spusi Emmanuel Macron.

Caplu a statlui român, Klaus Iohannis, salută hăbărli a prezidenţăloru american și francez ti vrearea ta s’llia parti la prezenţa militară anvărtuşită tru România, cara situaţia di securitate s’aspardzi nica ma multu.

Tu arada a lui, ministrul român di Externe, Bogdan Aurescu, spusi că hăbărli a liderloru di la Casa Albă și di la Elysée suntu cabaia di simasie şi reprezintă “dovada a solidarittatillei şi a angajamentului vărtosuˮ a aţiloru dauă văsilii tră România. Bogdan Aurescu spusi că aesti hăbări suntu rezultati concreti a născăntoru gaereţ şi acţiuni diplomatiţi pi cari prezidentulu a Româniillei, diplomaţia română, alţă factori di apofasi români li feaţiră tu kirolu ditu soni. Caplu a diplomațiillei di București spusi că angajamentul SUA ari o importanţă mari tra securitatea euroatlantică tru ansamblul a llei, ditu cari regiunea ali Amarea Lae faţi parte. Bogdan Aurescu cundille ananghea ta s’hibă dusă ma largu, tu ună turlie coerentă şi unitară, gaereţli di anvărtuşeari a posturăllei aliată di descurajari şi apărari pi flancul estic. Tru aestu contextu, cundilliăntimilleată cu forţa şi minduerli di subminari a actualilor parametri a securitatillei europeane arămân ti niaprukeari.

Autor: Leyla Cheamil

Armânipsearia: Taşcu Lala