Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Politica a Bancâl’ei Naţională ali Românie

Banca Naţională ali Românie apufusi nica dit prota andamusi di lucru di estan s-n’icşureadză rezervili minimi obligatorii la lei şi valută şi s-alasă pi pâzari unâ lichiditati ma mari pi lungu chiro, ţi easti anânghisitu ti finanţarea a economiil’ei. Banca ţentrală u duţi ma largu aestâ turlie politica di n’icşurari a toclui di referinţă, apofasi ţi u l’ia tră tinţea oarâ arada, cu scupolu tra s-da silă la ampârmuturi. Valoarea apufusită dupu n’icşurarea cu un cirec di punctu proţentual, di 3,75% tru an, easti un nău minim istoric, a deapoa apofasea fu di câbili tra sâ s-l’ia tru condiţiili di n’icşurari niacumtinată ali inflaţie, spusi guvernatorlu a BNR, Mugur Isărescu.

, 09.01.2014, 11:47

Banca Naţională ali Românie apufusi nica dit prota andamusi di lucru di estan s-n’icşureadză rezervili minimi obligatorii la lei şi valută şi s-alasă pi pâzari unâ lichiditati ma mari pi lungu chiro, ţi easti anânghisitu ti finanţarea a economiil’ei. Banca ţentrală u duţi ma largu aestâ turlie politica di n’icşurari a toclui di referinţă, apofasi ţi u l’ia tră tinţea oarâ arada, cu scupolu tra s-da silă la ampârmuturi. Valoarea apufusită dupu n’icşurarea cu un cirec di punctu proţentual, di 3,75% tru an, easti un nău minim istoric, a deapoa apofasea fu di câbili tra sâ s-l’ia tru condiţiili di n’icşurari niacumtinată ali inflaţie, spusi guvernatorlu a BNR, Mugur Isărescu.



Dupu minduita al nâsu, tru prota giumitatia aiştui an suntu posibili nica şi valori aprucheati di 1% tră aestu indicator. Tutunâoarâ, furâ n’icşurati şi ratili a rezervilor minimi obligatorii la lei, di la 15 la 12%, şi ratili a rezervilor minimi obligatorii la valută di la 20 la 18%. Aeşţâ suntu pâradzl’i minimi pi cari bănţâli comerciali au borgea tra s-l’i ţânâ la banca ţentrală. Tru aesti condiţii, cantitatea ma mari di lichiditati ţi easti tru nicuchirata a bănţâlor va s-agiutâ, aşi cum spuni Mugur Isărescu, ti ndruparea a proţeslui di mpârmutari. Ti va s-adarâ bănţâli? Mugur Isărescu:



Nâscânti va s-cilâstâseascâ ma multu tră mpârmutari, alti va s-minduească ma multu ti condiţiili di mpârmutari şi vahi va-lu creascâ ritmolu, jgl’ioata cu cari va li da mpârmuturli, va s-mindueascâ diznău şi catastisea a muştiradzlor a lor, alti, cari au borgi ti pâlteari, va ş-facâ isăchili şi va s-pâlteascâ borgili. Nu va vâ dau unâ cali directoari. Tut cu tut, minduescu că easti unâ apofasi pi calea tră darea silâ la mpârmuturi.” Nica dit ahurhita a meslui andreu a anlui ţi tricu, Mugur Isărescu spunea că, ti ndruparea a mpârmutaril’ei, banca ţentrală easti ndreaptâ tra s-n’icşureadză rezervili minimi obligatorii tru 2014 – cari adună aproapea 6 miliardi di euro la valută şi 3-4 miliardi di euro la lei – acă pi pâzarea monetară s-nreghistreadză un exces di lichiditati lugursitu ti aproapea 2 miliardi di euro.



Prit n’icşurarea a rezervilor la valută, bănţâli va s-armânâ cu aproapea 500 di miliun’i di euro pi cari, ma s-nu-l’i pitreacă la bănţâli mamă, va-l’i arucă pi păzari, aestă s-cl’iamâ câ va s-bagâ zori tu noima tră criştearea a tin’iil’ei la moneda naţională, nica spusi Isărescu. Di altă parti, niţi pâradzl’i scoşi tru migdani prit n’icşurarea a rezervilor la lei nu va s-bagă zori pi scâdearea a tin’il’ei la leu, nica cundil’e Mugur Isărescu. Guvernatorlu u spusi, di altă parti, nâdia că apofasea a cumândusearil’ei di la BNR tra s-n’icşureadză rata a toclui di politică monetară nu va li cândâseascâ bănţâli comerciale s-n’icşureadză tocurli la depozitili tru lei.



Autor: Corina Cristea


Armânipsearea: Taşcu Lala

Projekat Neptun Deep
Actualitati Wednesday, 08 January 2025

Cabaia gazi naturali bâgati nanâparti

Nu ari niți unâ cripari tu alimentarea cu gazi a bloclui comunitaru, dupâ dânâseara a trițearillei a gazlui arusescu pritu Ucraina, deadi...

Cabaia gazi naturali bâgati nanâparti
Foto: Ferdinand Stohr / unsplash.com
Actualitati Wednesday, 08 January 2025

Româñilli va s’poată s-urdinã tru SUA fără vizi

Româñilli va s-poatã s’urdinã tru Statili Uniti ali Americã fără vizi ahurhinda cu meslu marţu, deadi hăbari ministurlu ti Lucri Xeani,...

Româñilli va s’poată s-urdinã tru SUA fără vizi
Dal 31 marzo, la Romania entra a far parte dell'Area Schengen con le frontiere aeree e marittime.
Actualitati Friday, 03 January 2025

România şi Vâryâria acutotalui tu Schengen

Țeremonii simboliți s-feațirâ, tu noaptea anamisa di añi, ti intrata acutotalui tu spaţiul Schengen ali Românie ș-ali Vâryârie, ți furâ...

România şi Vâryâria acutotalui tu Schengen
Victor Negrescu: Unăoară cu treaţirea tru năulu an, România sărbăturiseaşti majoratlu, 18 ani di la aderarea la UE, pritu integrarea pănu di mardzină tru Schengen
Actualitati Thursday, 02 January 2025

Victor Negrescu: Unăoară cu treaţirea tru năulu an, România sărbăturiseaşti majoratlu, 18 ani di la aderarea la UE, pritu integrarea pănu di mardzină tru Schengen

Eurodeputatlu român lugurseaşti că lipseaşti s’tritemu pisti complexul di stat membru ma nău şi faţi cllimari ti ună ascumbuseari...

Victor Negrescu: Unăoară cu treaţirea tru năulu an, România sărbăturiseaşti majoratlu, 18 ani di la aderarea la UE, pritu integrarea pănu di mardzină tru Schengen
Actualitati Thursday, 02 January 2025

Omlu a Anlui 2024 la Radio România Internaţional

Duruț soț, Radio România Internaţional duți ma largu tradiţionala anchetâ di mindueari pritu ascultâtorlli ş-filisitorilli di Internet şi...

Omlu a Anlui 2024 la Radio România Internaţional
Actualitati Thursday, 26 December 2024

Omlu a Anlui 2024 la Radio România Internaţional

Duruț soț, Radio România Internaţional duți ma largu cânâscuta anchetâ ti ți minduescu ascultâtorilli şi ațelli ți filisescu Internetlu...

Omlu a Anlui 2024 la Radio România Internaţional
Actualitati Sunday, 22 December 2024

Meatri ţi voru loari ti apărarea jurnaliştilor

Ma multi instituţii şi ma mulţă politicieañi apăndăsiră sertu ti fuvirsearea ţi fu faptă cu grita ti născănţă jurnalişti. Parchetlu di...

Meatri ţi voru loari ti apărarea jurnaliştilor
Actualitati Thursday, 19 December 2024

TikTok, tru menga ali Uniuni Europeană

Comisia Europeană (CE) nkisi proţeduri ufiţiali contra ali platformă TikTok tră itia cu şubeia că ari călcată Nomlu mutrinda serviţiili...

TikTok, tru menga ali Uniuni Europeană

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company