Planu di scâdeari a deficitlui bugetaru
România lipseaști s-âlli aspunâ pânâ tu 15 di sumedru ali Comisie Evropeanâ unu planu di scâdeari a deficitlui bugetaru.
Tașcu Lala, 17.10.2024, 08:07
Agenţâlli di rating, economişțâlli, analişțâlli, tuţ facu tâmbihi tu ți mutreaști deficitlu bugetaru multu mari, ți poati s-agiungâ la 8% ditu PIB –lu ali Românie di estanu. Statili membri ali Uniuni Evropeanâ au vadé pânâ tu 15 di sumedru s-âlli aspunâ ali Comisie unu planu di scâdeari a deficitlui. România easti pritu vâsiliili ți nu adrarâ aestu lucru, ama chivernisea suțial-liberalâ di Bucureşti tâxeaști că va s-tiñiseascâ vadelu ş-va sâ scoatâ tu padi unu planu ti şapti añi di scâdeari a deficitlui tu ângârderli aspusi di Uniuni.
Ministrul a investiţiilor ş-a proiectilor evropeani, Adrian Câciu: „Aestu planu ti şapti añi yini cu unu singiru di reformi ți nu lipseaști s-ciuduseascâ canâ. Eali facu parti ditu Planlu Naţionalu di Andridzeari ş-Rezilienţâ. Easti maș unu calindaru activ ta s-poatâ s-hibâ adrati reformili. Ditu ți ştiu ş-ditu ți va s-facâ, amu umutea că va s-facâ, câțe minduescu că himu unâ suțatâ di oamiñi responsabili, pânâ tu 15 di sumedru, aestu planu va s-hibâ bâgatu pi measa a suțatâllei, aprucheatu ș-pitricutu la Comisie. Easti unu planu, pânâ tu soni, generic. Easti prota evaluari ți u pitrițemu, iara dapoaia va s-facâ, siyura, pâzârâpserli tehniți cu Comisia, ți potu s-țânâ pânâ tu apriru 2025, când va s-facâ, dalihea, ațea ditu soni mutreari ș-alâxeari/andridzeari di câtrâ Comisie ti tuti statili membri. Nu easti România singura vâsilie ți easti tu unâ proțedurâ di defițitu multu mari.”
Misurli di nai ma marea simasie ti anvârtușarea fiscal-bugetarâ suntu ațeali di scâdeari a hărgiloru şi, tutnâoarâ, di crișteari a adunarillei ma largu di pâradz di la statu dupâ digitalizari, dzâți ministrul Câciu. Uidisitu cu spusa a lui, lipseaști dusâ ma largu scâdearea a hărgiloru di cari nu easti ananghi ditu zona a mărlor serviții publiți, iu instituţiili au ananghi di reformâ şi crişteari a calitatillei. Pi di altâ parti, digitalizarea ali Aghenţie Naţionalâ di Administrari Fiscalâ – ANAF – lipseaști s-aducâ nu maș 0,5% ditu PIB pâradz loaț la buget, ama tamamu 2 – 3 puncti proțentuali anlu ți yini, luyurseaști Adrian Câciu. România, cundille ministrul a Investiţiilor ş-a Fondurlor Evropeani, ari ananghi di unu planu di scâdeari a deficitlui ti şapti añi, uidisitu cu Comisia Evropeanâ, acâțândalui tu isapi că ari hărgiuri di investiţii multu mări, ți nu pistipsescu că va vârâ ditu vâsilia aesta ta s-li amânâ i s-li scoatâ di dipu.
Di pțânu kiro, executivlu di Bucureşti adră prota alâxeari bugetarâ di estanu, unâ pozitivâ. Ea s-thimilliuseaști pi unu deficitu bugetaru di 6,9% ditu PIB ş-pi unâ crişteari icunumicâ alâxitâ pi scâdeari, di la 3,4%, cât eara luyursitâ ma ninti, la 2,8 proțenti.
Ministrul a Finanţiloru, Marcel Boloş, dzâsi cu ațea furnie că furâ dati ma multi resursi finanțiari ti mărli proiecti di investiții, zborlu adus aminti totna tu moabețli a guvernanţâloru. Tut Boloş, andrupâtu di șeflu a lui, premierlu Marcel Ciolacu, deadi asiguripseri că deficitlu easti unlu sustenabilu.
Autor: Ștefan Stoica
Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan