Pensionare la cerere/câftare la 70 di an’i
După împlinirea a ilichiil’ei/vârstâlei di 61 di an’i la mul’eri, şi 65 di anii la bărbaţ, angajaţâl’i din sistemulu public românescu va poată, ma că si aibă dor tră aestu lucru, să-a rămână în activitate până la 70 di an’i, ama nu va mai aibă vol’ie să l’ia simultan pensie şi salariu. Guvernul a coalițil’ei di chentru-dreapta di la București aprobă un proiectu di leadz tru aestu sensu, care urmeadză să hibă dezbătut în reghim di urgenţă în Parlamentu. După adoptarea, în ședință a Executivului, a proiectului, ministrulu a Lucrarilei, Raluca Turcan explicăă: După împlinirea vârstâlei di 70 di an’i, ună persoană poate să caftă recalcularea a pensil’ei în sistemulu public, avantajulu easte majorarea a punctilor tră câte un mes şi anuale. Determină, totunăoară, instituţiile să-şi reaşeaăză/uidisească diznou politica di resurse umane. Pensionarea la stat şi revenirea/turnarea diznou tot la stat, eventual pi funcţii special create, nu fu niţeunăoară şi niţe nu poate să devină/agiungă ună politică di personal modernă, de tip european.” Salariaţăl’i care au optată/aleaptă să-şi contiinuă activitatea pot să renuunţă când-ţi-s-hibă la aest angajamentu. Pe di altă parte, sumile di pâradz încasate fără să si cadă va hiba fi recuperate/loate năpoi di la pensionari. Are, ama, și excepții de la pruviderile a proiectului di leadze – va poată sa l’ia pensie şi salariu tru tot aţeluşi chiro demnitaril’i, personalul didactic plătit cu ora, asistenţăl’i personali și maternali i că membril’i a Academiilei Română. Din opoziţie, vicepreşedintile PSD, Sorin Grindeanu, anuunţă că soţial-democraţăl’i mizi aşteaptă documentul în Parlament, tra să-l atacă la Curtea Constituţională, considerândalui că are pruvederi ţi calcă Leadzea fundamentală: Vidzum tru septamăn’ile di ma năpoi ună preocupare ahoria a Guvernului, a coaliţil’ei di guvernare, ligată di pensii – ba că va creaştem vârsta di pensionare, ba că va hibă înghl’eţate, ba ţea ţi s-au angajată prin PNRR pi zona di reforme. Dispre aest proiectu ştim că are clar vicii di constituţionalitate, deci nu va şidem pi minduiare ună secundă să atacăm aest lucru.” Piste 100.000 di persoane di piste 65 di an’i au, în prezent, contractu di lucru – spune ministrulu Raluca Turcan, explicânda că proiectul care interdzâţe cumulul a pensilei cu salariul urmăreaşte mai multe obiective, întră care fructificarea a experienţalei a angajaţălor agiumţă în pragulu a pensionaril’ei și echitate trâ personalul din sistemulu public. În plus – spun autoritățâle – pi termen mediu și lungu, pi fondul a dezechilibrului dintră numerulu di angajaț, respectiv di pensionari, actualul sistem public di pensii va acumuleadză datorii/borge şi, tru îndoi an’i, nu va mai poată să facă aşi cum lipseaşte plăţâle. Unulu di contra-argumentile a opozanțâlor easte, ama, că, în România, speranța/umutea di bană easte pi scădeare și easte printră aţeale mai m’iţâle din Uniunea Europeană, ahtare turlie că, la 70 di an’i, easte posibil ca multe persoane niţe să nu mata apucă să si bucură/hărăsească di ună pensie, după ţi, chiro di dechenii, au cotizată la sistemulu public.
Roxana Vasile, 11.06.2021, 14:07
După împlinirea a ilichiil’ei/vârstâlei di 61 di an’i la mul’eri, şi 65 di anii la bărbaţ, angajaţâl’i din sistemulu public românescu va poată, ma că si aibă dor tră aestu lucru, să-a rămână în activitate până la 70 di an’i, ama nu va mai aibă vol’ie să l’ia simultan pensie şi salariu. Guvernul a coalițil’ei di chentru-dreapta di la București aprobă un proiectu di leadz tru aestu sensu, care urmeadză să hibă dezbătut în reghim di urgenţă în Parlamentu. După adoptarea, în ședință a Executivului, a proiectului, ministrulu a Lucrarilei, Raluca Turcan explicăă: După împlinirea vârstâlei di 70 di an’i, ună persoană poate să caftă recalcularea a pensil’ei în sistemulu public, avantajulu easte majorarea a punctilor tră câte un mes şi anuale. Determină, totunăoară, instituţiile să-şi reaşeaăză/uidisească diznou politica di resurse umane. Pensionarea la stat şi revenirea/turnarea diznou tot la stat, eventual pi funcţii special create, nu fu niţeunăoară şi niţe nu poate să devină/agiungă ună politică di personal modernă, de tip european.” Salariaţăl’i care au optată/aleaptă să-şi contiinuă activitatea pot să renuunţă când-ţi-s-hibă la aest angajamentu. Pe di altă parte, sumile di pâradz încasate fără să si cadă va hiba fi recuperate/loate năpoi di la pensionari. Are, ama, și excepții de la pruviderile a proiectului di leadze – va poată sa l’ia pensie şi salariu tru tot aţeluşi chiro demnitaril’i, personalul didactic plătit cu ora, asistenţăl’i personali și maternali i că membril’i a Academiilei Română. Din opoziţie, vicepreşedintile PSD, Sorin Grindeanu, anuunţă că soţial-democraţăl’i mizi aşteaptă documentul în Parlament, tra să-l atacă la Curtea Constituţională, considerândalui că are pruvederi ţi calcă Leadzea fundamentală: Vidzum tru septamăn’ile di ma năpoi ună preocupare ahoria a Guvernului, a coaliţil’ei di guvernare, ligată di pensii – ba că va creaştem vârsta di pensionare, ba că va hibă înghl’eţate, ba ţea ţi s-au angajată prin PNRR pi zona di reforme. Dispre aest proiectu ştim că are clar vicii di constituţionalitate, deci nu va şidem pi minduiare ună secundă să atacăm aest lucru.” Piste 100.000 di persoane di piste 65 di an’i au, în prezent, contractu di lucru – spune ministrulu Raluca Turcan, explicânda că proiectul care interdzâţe cumulul a pensilei cu salariul urmăreaşte mai multe obiective, întră care fructificarea a experienţalei a angajaţălor agiumţă în pragulu a pensionaril’ei și echitate trâ personalul din sistemulu public. În plus – spun autoritățâle – pi termen mediu și lungu, pi fondul a dezechilibrului dintră numerulu di angajaț, respectiv di pensionari, actualul sistem public di pensii va acumuleadză datorii/borge şi, tru îndoi an’i, nu va mai poată să facă aşi cum lipseaşte plăţâle. Unulu di contra-argumentile a opozanțâlor easte, ama, că, în România, speranța/umutea di bană easte pi scădeare și easte printră aţeale mai m’iţâle din Uniunea Europeană, ahtare turlie că, la 70 di an’i, easte posibil ca multe persoane niţe să nu mata apucă să si bucură/hărăsească di ună pensie, după ţi, chiro di dechenii, au cotizată la sistemulu public.
Autor: Roxana Vasile
Armânipsire: Hristu Steriu
