Prima pagină » Actualitate » Parteneriat aprofundat româno – francez

Parteneriat aprofundat româno – francez

Ţi cara că politica l’ei externă easte ferm atlantistă, România nu şi-are ignorată niţeunâoară tradiţiile francofile şi francofone. Arhiusindalui cu primil’i an’i 90, toţ preşedinţâl’i a Franţâl’ei au vizitată Bucureştiul post-comunist. Francois Mitterand, Jacques Chirac şi Nicolas Sarkozy au vinită aoa tra să si adună cu omologil’i a lor, Ion Iliescu, Emil Constantinescu şi, respectiv, Traian Băsescu. Anulu trecut, pe final di mandat, Francois Hollande incluse România într-unulu di ultimele a lui turnee externe. Iar tora, la maşi înfoi meşi după învestire, Emmanuel Macron asosi/vine, tru arada lui, la Bucureşti, trâ a convenire cu omologulu a lui, Klaus Iohannis, aprofundarea a parteneriatului strateghic bilateral, faptu tru 2008. În prezenţa a ţilor doi şefi de stat, fură semnate acorduri în domeniile economic, militar şi cultural. Întră aestea figureadză ună declaraţie mutrinda extinderea contractului di exclusivitate întră compania franceză di elicoptere Airbus şi partenerulu român IAR din Braşov (chentru), precum şi un memorandum mutrinda achiziţia de rachete di la companii franceze. Preşedintele Iohannis pledă/zburâ trâ creaşterea a investiţiilor franceze în economia românească şi trâ colaborarea dintră Paris şi Bucureşti în vedearea a consolidaril’ei a proiectului european. Tutunâoară, el reiteră vrearea fermă a Româniil’ei tra să hibă admisă în spaţiul Schengen. România, spuse preşedintile, acţioneadză deja de facto ca un stat responsabil şi l’ia parte solidar la toate eforturile di consolidare a frontierelor externe a Uniunil’ei Europeană. De aţea aform’ie, aderarea a l’ei va consolideadză securitatea comună şi va transmită un semnal puternic tru îndruparea construcţil’ei europeană. Arada di Ghermănia şi Olanda, Franţa easte unulu di aţel’i mai influenţâ membri a Uniunil’ei care, sum formule diplomatiţe, nu-şi ascundu, de fapt, reticenţele faţă di admiterea a Româniil’ei în spaţiul de liberă circulaţie. Parteneril’i occidentali recunoscu că, tehnic, Bucureştiul îndeplineaşte toate criteriile, ama spun că sunt preocupaţ di persistenţa a corupţil’ei în unele instituţii româneşti. Oara aesta, preşedintele Macron si declarăă pi demplin dişcl’is faţă de ideea a li admitere a li Românie, ama aprecie că Europa Spaţiului Schengen nu funcţioneadză ghine şi că easte nevol’ie di ună reformă a regulilor comune tru aest domeniu şi de un control mai bun a frontierelor. Presa franceză, citată di corespondentul Radio România la Paris, noteadză şi că preşedintile român declarăă că directiva europeană tru ligătură cu angajaţâl’i detaşaţ lipseaşte să hiba ameliorată, ama nu are exprimată un acordu clar mutrinda necesitatea di modificare până tru ianuarie, aşi cum are dor omologu-său francez. În cursul a vizitâl’ei a lui de ună dzuuă la Bucureşti, şefulu a statului francez si adunăă şi cu premierulu român, Mihai Tudose, cu cetăţean’i francezi care bâneadză aoa şi vizită Muzeul Satului (a Hoarâl’ei), una di aţeale mai prestigioasile şi spectaculose instituţii muzeale româneşti.