„Anlu nău ți nu s-feațiˮ, filmul di debut tu lungmetraj a regizorlui Bogdan Mureşanu, fu premiat Veneția
Bucureştiul cutugurseaşti sertu, după ţi ună dronă arusească, năpoi agiumsi, tru spaţlu aerianu românescu şi al NATO, iarapoi Forţăli Aerieani mutară di mpadi dauă avioani di alumtă F-16
Amnistie ti ațelli ți au borgi te-a pâlteari la statu/ Doarâ ti Ucraina/ Andrupari ti Israel/ Tesi ti româñi/ Tuț s-vatâmâ s-agiungâ prezidentu
Elevlli româñi s-toarnâ, luni, 9 di yizmâciuni, la cursuri.
Naționala ali Românie azvimsi viniri dicseară, tru deplasare, cu 3-0, selecţionata a Kosovlui, tru prota partidă a tricolorlor tru grupa C2 a Ligăllei Naţiuñilor.
Chivernisea di Bucureşti vulusi misuri fiscali pritu cari sâ-și llia nâpoi pâradzlli di la persoanili fiziți ş-giuridiți ți avea borgi la bugetlu a cratlui. Scupolu easti scâdearea a defițitlui bugetar, unlu ditu nai ma mârli ditu Uniunea Evropeanâ.
Proiectul cu numa Coridorlu Veardi, ți va-lj da ali Uniuni Evropeanâ energhie adratâ tu zona ali Amari Caspicâ.
Mări apofasi tu ațea ditu soni sesiuni ditu leghislatura di tora a Parlamentului di București
Parlamentul ali Românie s’andămusi tu aţea ditu soni sesiuni ditu actualu mandat, avânda tu videală că alidzerli ghenerali va s’ţănă tu 1 di andreu, ti Dzuua Națională ali Românie. Ună ditu lucărli di prota thesi easti un proiectu di nomu cari alină praglu a impozitlui ti pensii la 600 di euro.
Prezidentul ali Românie, Klaus Iohannis, adră unâ vizitâ ufițialâ Chişinău, tu Ripublica Moldova, tu dzuua anda dauli stati yiurtusirâ Dzuua a Limbâllei Românâ.
Alidzeri turlii-turlii!/ Haos la pensii/ Deficitu bugetaru ma mari di cum suntu aștiptârli/ Câñinâ și xeri/ Dauâ hâbări buni
Dzuua-a Limbăllei Română fu sărbăturisită sâmbătă emu tru România, emu tru R. Moldova, iu fu băgată tră prota oară aestă sărbătoare, tra s’nsimneadză turnarea la limba română și la alfabetlu latin tru fosta Ripublică Sovietică. Asi cum cundille domnul Iohannis, nică di anlu ţi tricu limba română easti și limba ufiţială a Ripublicăllei Moldova, după ţi fu promulgatu un nom di prezidentulu Maia Sandu, cari alăxeaşti spunearea „limba moldovenească” cu spunearea „limba română”.
Tu andamasea di lucru di adză, guvernul ali Românie avu tru plan s’ndreagă călindarea a alidzerloru prezidențiale programate tru aestă toamnă, tru 24 di brumaru și 8 di andreu.<< >> Ripublica Moldova yiurtusi marță 33 di ani di la proclamarea independențăllei andicra di fosta Uniune Sovietică. Viniţ la yiurtuseari, prezidenţălli ali Lituanie, Estonie și Letonie simnară ună declarație comună di andrupari tră aderarea a văsiliillei la UE.<< >>România apruke adză ună evaluari pozitivă tru sectorlu a concurențăllei, ca parti a proţeslui a llei di aderari la OCDE. Uidisitu cu Consiliulu a Concurențăllei ditu România, revizuirea fu faptă dupu ună evaluari cari s’ţănu anamisa di 2018 și 2022.
Tu cama 600 di localităţ ditu Românie, lâ si da apâ a oamiñiloru mași ti niscânti sâhăț tu dzuuâ di itia a xerillei.
Meteorologilli români dimăndară marță ună timbihi di codu galbinu ti kirolu slabu ţi va s’facă până ñiercuri tahina tră giumitati ditu teritoriul ali Românie.<< >>Di la 1 di sumedru plafonlu di impozitare a pensiilor ditu România va s’crească di la 400 di euro cătu easti tora la 600 di euro, dimăndă luni dicseara ministurlu a Lucărlui, Simona Bucura-Oprescu. << >>Prezidentulu Maia Sandu dimăndă marță un mesaj di hiritiseari a cetățeañilor ali Ripublica Moldova cu furñia că s’umplură 33 di añi di la proclamarea a independenţăllei a văsiliillei.
