Pachetă suţială di la 1 yinaru
Guvernul român di coaliţie vulusi, ñiercuri, actili normative cari da izini ti creaştirea a pensiilor ditu sistemlu a asiguripserloru di stat şi a alocaţiilor. Fără eale, construcţia bugetară ti anlu ţi yini nu vrea s’poată s’acaţă tru isapi creastirile ti cari ş’loară borgi PSD, PNL şi UDMR tru programlu comun di guvernari. Di la di 1 yinaru, ţinţi miliuñi di pensionari va s’aibă amintatiţi cu 10% ma mări. Punctul di pensie va s’agiungă la 1.586 di lei (aproapea 320 di euro), kiro tru cari pensia minimă va s’crească di la 800 la 1.000 di lei, echivalentul a 200 di euro. Şi alocaţiile va s’hibă criscuti di la di 1 yinaru. Di alocaţiili nai ma mări, di 600 di lei, dimecu aproapea 120 di euro, va s’aibă hăiri cilimeañilli cu ilikia până la 2 ani şi aţelli cu dizabilităţ. Tră alanţă cilimeañi, alocaţia agiundzi la 243 di lei (aproape 50 di euro). Uidisitu cu actili normative adoptate ñiercuri, easti apufusită, ditu 2022, a 13-a indemnizaţie tră persoanili cu dizabilităţ, sicaţlli.
Ştefan Stoica, 16.12.2021, 18:03
Guvernul român di coaliţie vulusi, ñiercuri, actili normative cari da izini ti creaştirea a pensiilor ditu sistemlu a asiguripserloru di stat şi a alocaţiilor. Fără eale, construcţia bugetară ti anlu ţi yini nu vrea s’poată s’acaţă tru isapi creastirile ti cari ş’loară borgi PSD, PNL şi UDMR tru programlu comun di guvernari. Di la di 1 yinaru, ţinţi miliuñi di pensionari va s’aibă amintatiţi cu 10% ma mări. Punctul di pensie va s’agiungă la 1.586 di lei (aproapea 320 di euro), kiro tru cari pensia minimă va s’crească di la 800 la 1.000 di lei, echivalentul a 200 di euro. Şi alocaţiile va s’hibă criscuti di la di 1 yinaru. Di alocaţiili nai ma mări, di 600 di lei, dimecu aproapea 120 di euro, va s’aibă hăiri cilimeañilli cu ilikia până la 2 ani şi aţelli cu dizabilităţ. Tră alanţă cilimeañi, alocaţia agiundzi la 243 di lei (aproape 50 di euro). Uidisitu cu actili normative adoptate ñiercuri, easti apufusită, ditu 2022, a 13-a indemnizaţie tră persoanili cu dizabilităţ, sicaţlli.
Ministrul a Lucurlui şi Protecţiillei Sociale, social-democratlu Marius Budăi, pricunuscu că majorărli nu va s’aducă şi ună creaştire a putearillei di ancupărari, că maş va s’asiguripsească ună protecţie dinintea a scuncherloru mări fapti tu kirolu ditu soni. Creastirea a păhălui la gaze şi energie eletrică, ngheneral la utilităţ, cum şi la alti produse, u alină inflaţia la aproapea 8 proţenti, iara analiştilli nu exclud ca aesta s’treacă di 9% anlu yinitoru. Pi circuitlu guvernamental di avizare nica easti şi ună a treia ordonanţă di urgenţă tra s’da, ahurhinda cu meslu ţi yini, un agiutoru tră atelli cu pensii ñiţ. Apofasea va s’ndrupască dauă miliuñi şi giumitati di pensionari cari va s’aibă, maş tru yinaru, amintaticlu criscutu la 2.200 di lei, respectiv 440 di euro. Tutu cu tutu, impactul bugetar ti creaştirea-a pensiilor, alocaţiilor şi a agiutoariloru pi cari statlu va li da a aţiloru nai ma oarfăñi ditu arada-a pensionarloru va s’hibă di aproapea 16 di miliardi di lei (3,2 miliardi di euro). Easti ună gaereti bugetar suplimentară cabaia mari, aşi că numata va s’aibă păradz şi tră alti crişteri di amintatiţi tru sectorlu di stat.
Uidisitu cu un proiectu di Ordonanţă di urgenţă publicat di Ministerlu a Finanţilor, tiñiili di cafi mesu di bază, soldili di ipotisi, indemnizaţiile şi sporurli di cari s’hărseaşti personalu păltit ditu fonduri publiţi nu va s’crască anlu ţi yini. Va s’hibă evitati, aestă turlie, presiuni suplimentare mutrinda hărgili bugetari. Va s’hibă nglliţati şi controversatili pensii speţiale, dati maxusu a lucrătorloru ditu structurli di forţă, a deapoa pensiili speţiale a primarlor va s’hibă amânati cu un an. Liderlu PSD, Marcel Ciolacu, spuni că apofasea fu loată, tru coaliţia majoritară. El exighisi la un postu di televiziune că, gradlu di mpărmutari a cratlui easti multu mari, di aproapea 50% ditu PIB. Tu arada a lui, prezidentulu PNL, fostul premier Florin Cîţu, feaţi timbihi că deficitlu bugetar lipseaşti s’armână la 5,84% ditu PIB, iar investiţiili s’hibă ţănuti la 7 proţente, aşi cumu pruveadi programlu comun di guvernari.
Autor: Stefan Stoica
Armânipsearea: Taşcu Lala