Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Oamin’i şi bănţâ

Cabinetlu a liderlui social-democrat român Victor Ponta ari loatâ, tru chirolu dit soni, un şingir di apofasi cu caracter popular, ţi au scupolu tra s-ducă la criştearea a nivelui di bânaticu a român’ilor şi ti unâ ma bunâ dinamică a economiil’ei şi a investiţiilor. Tru andamusea di guvernu di gioi, minişţârl’ii vulusirâ unâ ordonanţă di ananghi ti alâxearea şi completarea a Codlui fiscal, prit cari s-bagâ pi aradâ nâscânti deduţeri la mpârmuturi tru cazlu a persoanilor fiziţi cu tin’ii di cafi mes icţ pensii di până la 2200 lei. A persoanilor dit aestă categorie va lâ si facâ giumitati rata la mpârmut ti un chirodi doi an’i, artimaia hiindalui borgea a guvernul tra s-pâlteascâ toclu suplimentar. Prit aesti fatilităţ fiscali ţi s-da a bânâtorlor ţi au borgi s-mutreaşti criştearea a amintatiţlor disponibili şi, di aoa, criştearea a consumlui, cu hâairlâticâ tră criştearea economicâ.

, 27.06.2014, 12:12

Cabinetlu a liderlui social-democrat român Victor Ponta ari loatâ, tru chirolu dit soni, un şingir di apofasi cu caracter popular, ţi au scupolu tra s-ducă la criştearea a nivelui di bânaticu a român’ilor şi ti unâ ma bunâ dinamică a economiil’ei şi a investiţiilor. Tru andamusea di guvernu di gioi, minişţârl’ii vulusirâ unâ ordonanţă di ananghi ti alâxearea şi completarea a Codlui fiscal, prit cari s-bagâ pi aradâ nâscânti deduţeri la mpârmuturi tru cazlu a persoanilor fiziţi cu tin’ii di cafi mes icţ pensii di până la 2200 lei. A persoanilor dit aestă categorie va lâ si facâ giumitati rata la mpârmut ti un chirodi doi an’i, artimaia hiindalui borgea a guvernul tra s-pâlteascâ toclu suplimentar. Prit aesti fatilităţ fiscali ţi s-da a bânâtorlor ţi au borgi s-mutreaşti criştearea a amintatiţlor disponibili şi, di aoa, criştearea a consumlui, cu hâairlâticâ tră criştearea economicâ.



Premierlu Victor Ponta spusi că aestă apofasi easti unâ lumachi dit un şingir ţi nica acaţâ tru isapi agiundzearea tru scara di ma ninti a pensiilor şi a tin’iilor di cafi mes n’icşurati tru chirolu di chipitâ a crizâl’ei economicâ şi criştearea, di la 1 di alunar, a tin’iil’ei di cafi mes pi economie la 900 di lei. Tru ţi mutreaţti mediul di emburlâchi, premierlu cundil’e că armasi tru idyea scarâ cota unică şi nipâltearea a impozitlui la profitlu reinvestit hiindalui tru plan câ di la 1 di sumedru, s-hibâ n’icşurat CAS-lu la angajator cu âinţi tru sută. Lugursită unâ dit apofasili nai cama di simasie tru an’il’I dit soni, n’icşurarea a cotilor di CAS, apufusitâ di Senat şi cu nâdii mări tra s-treacâ ş-tru Camera a Deputaţlor, ari tru scupo andruparea a mediului di emburlâchi, crearea di năi locuri di lucru şi — cara indicatorl’ii economiţ va s-da izini — va s-agiungâ la nâscânti crişteri a tin’iilor di cafi mes. Cu plan icâ nu, tru idyea andamusi di guvernu di gioi, Executivlu apufusi şi data a alidzerlor prezidenţiali, protlu tur di scrutin hiindalui tru plan tra sâ s-dizvârteascâ la 2 di brumar 2014.



Partidili dit opoziţie leagă, di altâ parti, meatrili populari a guvernului Ponta di proxima antriţeari electorală tru cari soţial-democraţl’ii suntu cotaţ, aşi cum spun sondajili, cu prota şansă. Di altă parti, sindicatili nu suntu cândâsiti că tuti apofasili dimândati va s-agiutâ ti criştearea a bânaticlui. Pi fondul a scutearil’ei di pi lucru, di la 1 di alunar, a aţilor 2500 di lucrâtori dit sistemlu a Căl’iurlor di Her Români şi protestili a lucrătorlor dit sănătati, liderlu a Bloclui Naţional Sindical, Dumitru Costin, declară că n’icşurarea a CAS-lui va u aspargâ ziga a bugetlui ti asigurărli suţiali. El easti fârâ di nâdii tru ligâturâ cu şansili câ, prit aşi dzâsa scuteari dit zona a lucurlui pi laia a multilor posturi — di furn’ia a n’icşuraril’ei la CAS — s-iasâ tru migdani pisti noapti cama di dauă miliun’i di locuri di lucru tru economie.



Armanipsearea: Tascu Lala











Foto: facebook.com/simonahalep
Actualitati Friday, 07 February 2025

Simona Halep s’trapsi ditu tenisu

Easti zori s’vedz unã ahtari mari campioană s’lu-alasã sportulu, angrãpsirã americañilli di la Tennis Letter, platformă ţi da hãbãri...

Simona Halep s’trapsi ditu tenisu
Predizborna kampanja za predsednika države
Actualitati Wednesday, 29 January 2025

Comisia di Veneția și alidzerli ditu România

Criza politică di Bucureşti ţi nu ari futã pãnã tora, agiumsi tu mari vazi tu planu externu. Tiñisita Comisie di Veneţia deadi tu şteari...

Comisia di Veneția și alidzerli ditu România
Foto; Library of Congress / unsplash.com
Actualitati Wednesday, 22 January 2025

Ripublicanlu Donald Trump s-turnă la Casa Albâ

Ripublicanlu Donald Trump (78 di añi) pritu giurâmintul ufițialu ș-ahurhi doilu mandat ti prezidentu a Statilor Uniti ali Americâ (SUA), dupâ...

Ripublicanlu Donald Trump s-turnă la Casa Albâ
Foto: romania-actualitati.ro
Actualitati Saturday, 18 January 2025

BNR țâni toclu di stur

Banca Naţionalâ ş-țâni atitudinea mârdzinitâ ş-apufâsi țânearea nialâxitâ, la 6,5% tru an a toclui di politicâ monetarâ, tu arada a...

BNR țâni toclu di stur
Actualitati Wednesday, 15 January 2025

Dzuua Culturãllei Naționalã 2025

Ditu 2011, România sărbăturiseaşti, cathi an, Dzuua Culturãllei Naționale, cari nsimneadză data di amintari a poetlui naţionalu Mihai...

Dzuua Culturãllei Naționalã 2025
Actualitati Saturday, 11 January 2025

Ixichea bugetarâ ți lipseaști sâ scadâ

România bitiseaști 2024 cu unâ ixichi di 8,6%, spuni isapea a Ministerlui di Finanțe. Experțâlli facu tâmbihi că aesta easti para mari ș-că...

Ixichea bugetarâ ți lipseaști sâ scadâ
Actualitati Friday, 10 January 2025

România și sigurlichea di urdinari a aftuchiniloru pi geadei

Numirlu a morţâlor tu acțidenti rutieri scâdzu niheamâ tu 2023, andicra di 2022. Cu tuti aesti, România misurâ, ma largu, multi victimi pi...

România și sigurlichea di urdinari a aftuchiniloru pi geadei
Actualitati Wednesday, 08 January 2025

Cabaia gazi naturali bâgati nanâparti

Nu ari niți unâ cripari tu alimentarea cu gazi a bloclui comunitaru, dupâ dânâseara a trițearillei a gazlui arusescu pritu Ucraina, deadi...

Cabaia gazi naturali bâgati nanâparti

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company