Oamin’i şi bănţâ
Cabinetlu a liderlui social-democrat român Victor Ponta ari loatâ, tru chirolu dit soni, un şingir di apofasi cu caracter popular, ţi au scupolu tra s-ducă la criştearea a nivelui di bânaticu a român’ilor şi ti unâ ma bunâ dinamică a economiil’ei şi a investiţiilor. Tru andamusea di guvernu di gioi, minişţârl’ii vulusirâ unâ ordonanţă di ananghi ti alâxearea şi completarea a Codlui fiscal, prit cari s-bagâ pi aradâ nâscânti deduţeri la mpârmuturi tru cazlu a persoanilor fiziţi cu tin’ii di cafi mes icţ pensii di până la 2200 lei. A persoanilor dit aestă categorie va lâ si facâ giumitati rata la mpârmut ti un chirodi doi an’i, artimaia hiindalui borgea a guvernul tra s-pâlteascâ toclu suplimentar. Prit aesti fatilităţ fiscali ţi s-da a bânâtorlor ţi au borgi s-mutreaşti criştearea a amintatiţlor disponibili şi, di aoa, criştearea a consumlui, cu hâairlâticâ tră criştearea economicâ.
Valentin Țigău, 27.06.2014, 12:12
Cabinetlu a liderlui social-democrat român Victor Ponta ari loatâ, tru chirolu dit soni, un şingir di apofasi cu caracter popular, ţi au scupolu tra s-ducă la criştearea a nivelui di bânaticu a român’ilor şi ti unâ ma bunâ dinamică a economiil’ei şi a investiţiilor. Tru andamusea di guvernu di gioi, minişţârl’ii vulusirâ unâ ordonanţă di ananghi ti alâxearea şi completarea a Codlui fiscal, prit cari s-bagâ pi aradâ nâscânti deduţeri la mpârmuturi tru cazlu a persoanilor fiziţi cu tin’ii di cafi mes icţ pensii di până la 2200 lei. A persoanilor dit aestă categorie va lâ si facâ giumitati rata la mpârmut ti un chirodi doi an’i, artimaia hiindalui borgea a guvernul tra s-pâlteascâ toclu suplimentar. Prit aesti fatilităţ fiscali ţi s-da a bânâtorlor ţi au borgi s-mutreaşti criştearea a amintatiţlor disponibili şi, di aoa, criştearea a consumlui, cu hâairlâticâ tră criştearea economicâ.
Premierlu Victor Ponta spusi că aestă apofasi easti unâ lumachi dit un şingir ţi nica acaţâ tru isapi agiundzearea tru scara di ma ninti a pensiilor şi a tin’iilor di cafi mes n’icşurati tru chirolu di chipitâ a crizâl’ei economicâ şi criştearea, di la 1 di alunar, a tin’iil’ei di cafi mes pi economie la 900 di lei. Tru ţi mutreaţti mediul di emburlâchi, premierlu cundil’e că armasi tru idyea scarâ cota unică şi nipâltearea a impozitlui la profitlu reinvestit hiindalui tru plan câ di la 1 di sumedru, s-hibâ n’icşurat CAS-lu la angajator cu âinţi tru sută. Lugursită unâ dit apofasili nai cama di simasie tru an’il’I dit soni, n’icşurarea a cotilor di CAS, apufusitâ di Senat şi cu nâdii mări tra s-treacâ ş-tru Camera a Deputaţlor, ari tru scupo andruparea a mediului di emburlâchi, crearea di năi locuri di lucru şi — cara indicatorl’ii economiţ va s-da izini — va s-agiungâ la nâscânti crişteri a tin’iilor di cafi mes. Cu plan icâ nu, tru idyea andamusi di guvernu di gioi, Executivlu apufusi şi data a alidzerlor prezidenţiali, protlu tur di scrutin hiindalui tru plan tra sâ s-dizvârteascâ la 2 di brumar 2014.
Partidili dit opoziţie leagă, di altâ parti, meatrili populari a guvernului Ponta di proxima antriţeari electorală tru cari soţial-democraţl’ii suntu cotaţ, aşi cum spun sondajili, cu prota şansă. Di altă parti, sindicatili nu suntu cândâsiti că tuti apofasili dimândati va s-agiutâ ti criştearea a bânaticlui. Pi fondul a scutearil’ei di pi lucru, di la 1 di alunar, a aţilor 2500 di lucrâtori dit sistemlu a Căl’iurlor di Her Români şi protestili a lucrătorlor dit sănătati, liderlu a Bloclui Naţional Sindical, Dumitru Costin, declară că n’icşurarea a CAS-lui va u aspargâ ziga a bugetlui ti asigurărli suţiali. El easti fârâ di nâdii tru ligâturâ cu şansili câ, prit aşi dzâsa scuteari dit zona a lucurlui pi laia a multilor posturi — di furn’ia a n’icşuraril’ei la CAS — s-iasâ tru migdani pisti noapti cama di dauă miliun’i di locuri di lucru tru economie.
Armanipsearea: Tascu Lala