Nomlu controversat mutrindalui hapsan’ili

Tru apriliu 2017, Curtea Europeană ti Ndrepturli a Omlui (CEDO) dimanda una apofasi-pilot contra ali României prit cari agiumsi pi isapea ca ari una problema tru atea ti mutreasti calbalachea dit centrele di ţaneari şi dit hapsan’i. Tut atumtea, CEDO feati urmini meatri suplimentare dit partea a autorităţilor, ili di turlie logistică, ili di turlie politică penală, şi deadi a autorităţilor române un vade di şase mesi tra parastisearea a un plan coerentu. Tutunaoara, Curtea apufusi s-curma examinarea a tututlor dosarilor tru cari eara cutugursiti condiţiile niuidisiti di hapsani tru România. Ca apandisi, tu 19 di sumedru, tru Romania s-baga tru lucru Nomlu a recursului compensatoriu, cari pruveadi că la 30 di dzale executate tru hapsani, tru condiţii niuidisiti, hapsinatitl’i s-harsescu di şase dzale lugursiti executate. Uidisitu cu atea ti spuni ministrului ali Justiţiei, Tudorel Toadir, dupu bagarea tru practico a actului normativ, fura salaghit aproapea 530 di insi, a deapoa cama di 3.300 au vocaţie la libearare condiţionata.

Florentin Căpitănescu, 24.10.2017, 11:59

Tru apriliu 2017, Curtea Europeană ti Ndrepturli a Omlui (CEDO) dimanda una apofasi-pilot contra ali României prit cari agiumsi pi isapea ca ari una problema tru atea ti mutreasti calbalachea dit centrele di ţaneari şi dit hapsan’i. Tut atumtea, CEDO feati urmini meatri suplimentare dit partea a autorităţilor, ili di turlie logistică, ili di turlie politică penală, şi deadi a autorităţilor române un vade di şase mesi tra parastisearea a un plan coerentu. Tutunaoara, Curtea apufusi s-curma examinarea a tututlor dosarilor tru cari eara cutugursiti condiţiile niuidisiti di hapsani tru România. Ca apandisi, tu 19 di sumedru, tru Romania s-baga tru lucru Nomlu a recursului compensatoriu, cari pruveadi că la 30 di dzale executate tru hapsani, tru condiţii niuidisiti, hapsinatitl’i s-harsescu di şase dzale lugursiti executate. Uidisitu cu atea ti spuni ministrului ali Justiţiei, Tudorel Toadir, dupu bagarea tru practico a actului normativ, fura salaghit aproapea 530 di insi, a deapoa cama di 3.300 au vocaţie la libearare condiţionata.

Atea ti va s-dzaca — exighisi Toader — că aeşti hapsinatiţ po s-faca caftari a comisiilor dit hapsan’i şi a instantelor, a deapoa giudicolu va s=apufuseasca desi va s-aiba parte di liberare condiţionată. Hapsinatitl’i cari ş-executara integral pideapsele, ama au procese pi rol la CEDO, po s-hiba paltiţ di Statlu român cu paradz anamisa di 5 şi 8 euro tra cafi dzuua di hapsani făptă tru condiţii improprii. Ministrul spusi că una ahtari turlie di apofasi fu bagata tu lucru si di alti vasilii europene, ti furn’ia ca aesta hapsinatiţ numata pot sa s-harseasca di graţiere.

Ia ti spusi Tudorel Toader: “Alţal’ii featitra integral pideapsa, fudzira acasă, ama au proces pe rol. A lor nu ai cum s-la dai nica 6 dzale, că el’i suntu acasă, şi atumtea la dai dispăgubiri tru echivalentu a paradzloru. Cuantumul nu-l apufusescu mini. Eu pot s-vă dau doauă repere: prit una decizie idyealui, pilot, Ungaria apufusi 5 euro/zi di hapsani necorespunzătoare, Italia apufusi 8 euro/zi di hapsani necorespunzătoare şi Curtea Europeană lugursi că suntu dispăgubiri echitabile. Vahi tut tru zona aeasta va s-him şi noi”. Pi di altă parte, ministrul Justiţiei declara că ari nadi, dupu bagarea tru practico a Nomlui tra recursul compensatoriu, s-nu iasa tru padi atea ti u numasi “una dinamică tru creaştere a ratal’ei tra criminalitati”. El avu una andamusi cu şefii a Direcţiilor di Probaţiune, tra s-ndreaga detaliili ligate di vigl’earea a atilor cari isira dit hapsan’i şi ti integrarea a lor socială.

Autor: Florentin Căpitănescu

Armanipsearea: Tascu Lala