Chirolu slabu u ampărţă România ndauă. Tu chirolu anda tu giumitatea ditu apirită ploiurli nu mata s’dănăsescu, tu ascăpitată ari căñină, cu temperaturi ţi s’aproachi di 40 di gradi Celsius. Di altă parti, meteorologillii da hăbari că kirolu s’ngăldzaşti tu tută văsilia și zori va nă hibă să străximu căldura, di itia-a umiditatillei. Ma multu, potu să s’facă fenomeni meteo extremi, cata cum tornadi şi fărtuñi preşcavi.
Chirolu slabu u ampărţă România ndauă. Tu chirolu anda tu giumitatea ditu apirită ploiurli nu mata s’dănăsescu, tu ascăpitată ari căñină, cu temperaturi ţi s’aproachi di 40 di gradi Celsius. Di altă parti, meteorologillii da hăbari că kirolu s’ngăldzaşti tu tută văsilia și zori va nă hibă să străximu căldura, di itia-a umiditatillei. Ma multu, potu să s’facă fenomeni meteo extremi, cata cum tornadi şi fărtuñi preşcavi.
Specialiștilli spunu că ploiurli torențiali ditu kirolu di ma năpoi nkisiră di itia-a ciclonlui cari fitrusi pi Amarea Lae, un fenomenu normalu ngheneralu, cari tu giumitatea-a stămănăllei ţi tricu canda s’trădzea năpoi, a deapoa s’turnă cu fărtuñi nica ş-ma vărtoasi tru giumitatea ditu apirita ali Românie.
Tru stămâñili ditu soni, și tru Capitală, ploiurli torențiali alternară cu sticuri di oară tru cari nu deadi ploaie, ama ţerlu fu anvălitu di niori, un kiro cu cari româñilli nu suntu nviţaţ, maxusu tu giumitatea a meslui cirişaru. Aproapea tută văsilia fu sumu avertizări di codu galbinu şi portocaliu di ploi torenţiali, bătu kiritlu, fărtuñi şi grindină, a deapoa ploiurli şi nicărli fuvirsescu ma largu ună mari parti ditu România.
Și hidrologilli apufusiră ma multi coduri di nicări ti aproapea tuti arăurli ditu văsilie, ma pţănu maş partea ditu ascăpitată și ditu araţi-ascăpitată. Ploiurli ţi deadiră tu dzălili di ma năpoi feaţiră zñie cu virsarea-a apiloru a născăntoru arăuri şi nicarea-a călliurloru şi a casiloru tru ma multi locuri ditu România. Nai ma greali zñii fură tu apirita, notlu și notu-apirita-a văsiliillei, iu fu ananghi di intervenția-a pompierlor. Dzăţ di localităț fură zñiipsiti di nicărli cari feaţiră taxirati di muriră oamiñi. Fură apufusiti ma multi avertizări nowcasting codu aroșu tru dzălili ditu soni, di itia a ploiurloru mări și a nicărloru.
Meteorologilli spun că până cătă bitisita-a stămânăllei, instabilitatea atmosferică va s’armănă temporaru acţentuată, aşi că maxusu tru oarili di dupu prăndzu şi serli, ari căbili cabaia mari ti ploiuri torenţiali şi ta s’bată kiritlu tru tută văsilia. Cantitățli di apă va s’năstreacă pi niscănti locări cama ñiţ 25-50 l/mp. Vimtulu va s-bată cu silă tu kirolu a ploiurloru şi va s-aibă căbili ti fărtuñi cu grindină. Tu bitisita-a stămânăllei, chirolu va s’ngăldzască, nica şi cu căñină va s’hibă dzălili di gioi şi viniri, a deapoa disconfortulu termicu ma largu, va s’hibă, tutu aşi multu mari.
Deapoa, meteorologilli, climatologili şi hidrologilli adavgă avertizări şi tră yinitorlli meşi de veara, cându kirolu va s’aibă tutu ma multi surprizi extremi, cata cum instabilitati acţentuată, ploiuri abundenti, fărtuñi vărtoasi și tornadi.
Ma multu, isăkili spunu că aestu mesu poati s’hibă anamisa di proţlli meşi di cirişaru ditu aţea ditu soni gumitati di secolu. Ari seamni limbidz că anotimpurli, aşi cum li ştim, s’alăxescu nu maşi la noi, ama ş-tu tută Europa, iu avem, tutu aşi, unu kiro a extremiloru. Tru Franța, ti paradigmă, ma multi regiuñi fură anvăliti di api dupu ploiurli torenţiali. Alliumtrea, nordul ali Ghirmănie easti aguditu di ună dalgă di căñină.
