Năi misuri bugetar-fiscali
Chivernisea di Bucureşti vulusi misuri fiscali pritu cari sâ-și llia nâpoi pâradzlli di la persoanili fiziți ş-giuridiți ți avea borgi la bugetlu a cratlui. Scupolu easti scâdearea a defițitlui bugetar, unlu ditu nai ma mârli ditu Uniunea Evropeanâ.
Tașcu Lala, 06.09.2024, 22:16
Chivernisea ali Românie vulusi, pritu ordonanţâ di ananghi, unu singiru di misuri ți mutrescu prota ș-prota fâțearea ma bunâ a adunarillei a creanţiloru bugetari ş-loarea nâpoi ali unâ parti câtu cama mari ditu borgili a persoaniloru fiziți ş-giuridiți la bugetul di statu. Protlu-ministru Marcel Ciolacu nu apruche stepsurli ți yinu ditu partea a politițieñilor ditu opoziţie cum că easti „unâ ordonanţâ a austeritatillei”, ş-dzâsi că documentul acațâ tu isapi, ti prota oarâ, ş-bonificaţii ti contribuabilli ți au tuti taxili pâltiti.
Tu arada a lui, ministrul a finanţiloru, Marcel Boloş, dzâsi că borgili a companiilor ş-a persoaniloru fiziți la bugetlu di stat nâstrițea, tu inșita a meslui ți tricu, 70 di miliardi di lei (vârâ 14 miliardi di evradz). El scoasi tu migdani că ari 330.000 di persoani giuridiți ș-cama di 840.000 di persoani fiziți ți suntu tu aestâ catastisi, iara, uidisitu cu ordonanţa, elli potu s-hârseascâ di scutiri, nica ș-di anulări cara va s-hibâ sinfuñi cu borgili te-a pâlteari pânâ tu dzuua di 25 di brumaru.
Marcel Boloş: „Ti contribuabililli persoani giuridiți s-vulusi anularea a acțesoriilor tu proțentu di 100% ditu valoarea a loru, respectiv acțesoriili ânsemnândalui tocuri, penalităţ di amânari ş-penalităț di nispuneari/nideclarari, iara ti contribuabilli persoani fiziți avemu, dupâ câtu easti valoarea a creanţiloru, facilitățli fiscali, respectiv maca aesti creanţi suntu pânâ di 5.000 di lei, anularea acțesorilor easti tu proțentu di 100%. Tutnâoarâ, ditu borgili bugetari prințipali avem anularea tu proțentu di 50%, a dapoa cara debitlu ânreghistratu easti cama di 5.000 di lei, atumțea anularea borgiloru prințipali easti tu proțentu di 25%.”
Unâ altâ pruvudeari a documentului vulusitu di executivlu di Bucureşti mutreaști ma buna ufiliseari a fondurlor ahârdzâti ti hărgi tu zona a servițiilor publiți. Ministrul a finanţilor exichisi că di la aestâ pruvudeari suntu scoasi investiţiili dizvârtiti di dimarhii şi consiliili giudețeani ş-că, ma multu, plafonlu di amprumut la trezorerie ti aesti proiecti fu criscutu.
Marcel Boloş: „Ti autorităţli publiți locali, ti andruparea aluștoru ş-a proiectiloru di investiţii ți li implementeadzâ, fu criscutu plafonlu di contractari ditu Trezoreria a Statlui di amprumuturi ti implementarea a proiectilor di investiţii la pâradz tu valoari di 2 miliardi di lei ş-fu vulusitâ criștearea a plafonlui di trâdzeri cu suma di 700 di miliuni di lei şi, tutnâoarâ, unâ categorie di âmprumuturi spețiali/ahoryea fu criscutâ cu suma di 1,5 miliardi di lei.”
Fiscul luyurseaști că meatrili vulusiti ñiercuri di chivernisi va s-ñicureadzâ defițitlu bugetar ali Românie cu vârâ 9 miliardi di lei (anvârliga di 1,8 miliardi di evradz) ş-aestu lucru s-fați anda vâsilia ari unlu ditu nai ma mărli defițiti bugetari ditu Uniunea Evropeanâ. Economişțâlli antițipeadzâ că aesta va s-nâstreacâ 7% ditu Produslu Internu Brutu, tu bitisita a anlui.
Autoru: Marian Chiriță
Apriduțearea: Mirela Biolan