Năi apeluri ti vaccinare
Evoluţia pandemiillei di COVID-19 tru România ş-lu ţăni trendul di scădeari tru stămâñili ditu soni. Scadi emu numirlu a aţiloru infectaț, emu a aţiloru internaț tru spitali i u keru alumta cu năulu virusu. Tru aestă noimă, intereslu tră vaccinari easti tutu ma scădzut tru România, multu sumu media di cafi dzuuă di aproapea 16.000 di persoani imunizate cu prima doză stămâna tricută. La aproapea un an di la nkisita-a campaniillei di vaccinare, aproapea 7,5 miliuñi di români au schema di vaccinari completă, atea ţi nsimneadză multu sumu giumitati ditu populația eligibilă, di 12 di añi ş-cama. Cu tuti aesti, coodonatorlu a campaniillei di vaccinari, Valeriu Gheorghiţă, spuni că ari nădie ca până di bitisita-a anlui s-hibă agiumtă ună rată di vaccinare di barimu 50%. Tru aestu kiro, autorităţli ditu România căndăsescu diznău, la imunizari şi la tiñisearea-a meatriloru di viglleari.
Daniela Budu, 03.12.2021, 17:43
Evoluţia pandemiillei di COVID-19 tru România ş-lu ţăni trendul di scădeari tru stămâñili ditu soni. Scadi emu numirlu a aţiloru infectaț, emu a aţiloru internaț tru spitali i u keru alumta cu năulu virusu. Tru aestă noimă, intereslu tră vaccinari easti tutu ma scădzut tru România, multu sumu media di cafi dzuuă di aproapea 16.000 di persoani imunizate cu prima doză stămâna tricută. La aproapea un an di la nkisita-a campaniillei di vaccinare, aproapea 7,5 miliuñi di români au schema di vaccinari completă, atea ţi nsimneadză multu sumu giumitati ditu populația eligibilă, di 12 di añi ş-cama. Cu tuti aesti, coodonatorlu a campaniillei di vaccinari, Valeriu Gheorghiţă, spuni că ari nădie ca până di bitisita-a anlui s-hibă agiumtă ună rată di vaccinare di barimu 50%. Tru aestu kiro, autorităţli ditu România căndăsescu diznău, la imunizari şi la tiñisearea-a meatriloru di viglleari.
Şeflu a guvernului, Nicolae Ciucă, și năulu ministru a Sănătatillei, Alexandru Rafila, căftară agiutorlu a reprezentanţălor cultilor relighioase tră campania di vaccinare anti-COVID, cu cari zburără şi ti băgarea tu lucru a certificatlui verdi tră intrari tu băseriţ şi tru alti unităţi di cultu. Tu arada-a lor, reprezentanţăllii a cultilor relighioasi căftară că cetăţeañilli s’poată s’llia prti, ma largu, la căntarea-a prefţăloru fără s’prezinta certificatlu veardi, iara Nicolae Ciucă deadi asiguripseri că, până tu bitisita-a meslui, va s’hibă loată ună apofasi.
Nicolae Ciucă: “Avumu ună muabeti şi ună căftari a reprezentanţilor cultelor ca cetăţenii s-poată s’hărsească di aestă libertate ta s’llia parti la căftarea-a prefţăloru fără obligativitatea ta s’aibă certificatlu veardi. Căftămu agiutorlu a cultilor tra s’putemu s’ascăpămu cu bană cătu ma mulţă oamiñi.”
Tu arada-a lui, Alexandru Rafila mindueaşti că populaţia lipseaşti s’llia parti la serviţile religioase fără s’prezintă certificatlu veardi, di itia că libertatea relighioasă easti un lucru di mari simasie.
Alexandru Rafila: “Minduescu că atumţea cându va s’lomu ună apofasi, cari va s’hibă pănu tu soni ună apofasi politică, ea lipseaşti s’hibă loată dupu unu mecanism consultativu şi incluzivu, dimecu nu lipseaşti s’hibă ună apofasi discreţionară. Lipseaşti s’hibă ună apofasi cari s’hibă cunuscută, akicăsită şi tiñisită di tută lumea, iara libertatea religioasă easti unu ditu elementili di thimelliu. Nu putem să zburămu că ari, izini ma s’vreţ maş la magazinele di mari ananghi. Noi minduimu şiti izinea la serviţiile religioase ţi lipseaşti s’acată tu isapi ti aestu lucru.”
Tru aţea ţi mutreaşti obligativitatea vaccinarillei invocată di născănţă reprezentanţă a Comisiillei Europeane, Alexandru Rafila mindueasti căţe cathi unu stat membru ari ndreptul să-şi facă politiţlli a lui işiş tru materie di sănătate publică.
Autoru: Daniela Budu
Armânipsearea: Taşcu Lala
