Muabets tu ligătură cu pensiili
Ana-Maria Cononovici, 07.06.2021, 14:47
Dupu trei meşi di cându fu adratu di Ministerlu a Lucărlui, un proiectu di nomu cari mutreaşti sistemlu di pensii ditu România lipseaşti ta s’hibă vulusitu di executivu aestă stămână. Uidisitu cu aţea ţi să spuni tu documentu, nu creaşti ilikia di pensionari, ama lă si da izini a lucărtorloru s’armână tru huzmeti până tu ilikia di 70 di añi, ma s’voru. Aeşţă oamiñi ma largu va s’păltească contribuţiili suţiali şi va s’caftă s’lă si facă diznău isapea ti pensie atumţea cându năşi va s-apufusească ta s’iasă tu pensie. Ună altă pruvideari easti aţea că nu da izini ta s’llia emu pensia, emu tiñia di cathi mesu di la stat. Aţelli aproapea 35 di ñilli di oamiñi ţi suntu tru aestu kiro pi aestă catastisi va s-aibă unu kiro di 30 di dzăli di la vulusearea-a nomlui ta s’aleagă anamisa di aţeali dauă turlii di amintaticu. Ari, ama, şi excepţii, ti aţelli ţi va s’poată ma largu ta s’llia pensia şi tiñiia di cafi mesu di la statu: profesorllii, artişţălli, membrilli ali Academie Română şi parlamentarlli, ama și pensionarllii ţi suntu tru gradlu III di invaliditati, asistenţălli maternali, asistenţălli personali şi aţelli ţi mutrescu lăndzits acasă.
Iniţiativa-a proiectului, cari va s’nkisească aestă stămănă di la guvernu ti debatu și ti votari tu Parlamentu, yini tu catandisea a timbihiloru tutu cama multi că, tru formula di tora, ti ndoi añi sistemlu di pensii numata va s’poată s’ţănă keptu a pălterloru. Ministurlu a lucărlui şi tră protecţie suţială, Raluca Turcan exighisi pi largu căţe easti ananghi di reformă tru sistemlu di pensii:
“Minduiţ-vă că tora avemu ună ixiki la bugetlu di asiguripseri suţiali di 16 di miliardi. Până tru anlu 2030 va s’iasă ma mulţă andicra di cât iesu di arada la pensie aproapea 1,8 miliuñi di pensionari, di itia-a criştearillei babageană a naţloru ditu kirolu 1966-1969. Dimi, zorea băgată pi sistemlu di pensii easti tru creaştiri. Ma multu di aestă, tutu sistemlu easti aguditu di mări inechităţ. Raportulu anamisa di nai cama ñica pensie şi aţea ma marea easti di 1 la 100. Ari ñilli di pensionari cari amintă tru giudicu contra-a statlui român şi atumţea avemu borgea s–criştemu contributivitatea la sistemlu di pensie, cu aduţearea, tru isapea faptă ti pensiili a ma multoru oamiñi, tuţ indicatorllii di contributivitati, s’ñicurămu inechităţli, s’făţemu sustenabilu şi predictibilu aestu sistemu, nu cumu voru apufusitorlli politiţ cari di arada ninti di, ică aprindu campañiili electorali crescu pensiili, şi tru idyiulu kiro s’li digitalizămu tuti dosarili di pensii, aţea turlie că România a anlui 2021-2022 s’agiungă s’aibă ţinţi miliuñi di dosari di pensii digitalizati.”
Legislaţia ţi u avemu tu aestă oară nă deadi izini că anlu aestu s’nidzemu pi criştearea-a pensiilor cu 14% faptă tu bitisita-a anlui ţi tricu, adăvgă Raluca Turcan, ş-deapoa uidisitu cu spusa-a năsăllei, pensiili va s’crească anlu ţi yini naima pţănu cu rata ali inflaţie. Anlu yiitoru va s’hibă băgată tu lucru actuala legislaţie tru comata di pensii, a deapoa, până tu inşita-a anlui 2022, lipseaşti s’hibă vulusitu unu nău nomu a pensiilor, cundille ministurlu.
Autoru: Corina Cristea
Armânipsearea: Taşcu Lala