Modificarea nomurilor ale justiţie, prezentată de ministrulu di resortu
Ministrulu român di resortu, Tudorel Toader, prezentă, aieri, în premieră, dinintea membrilor ale Comisie parlamentară specială, pachetulu leghislativ mutrinda modificarea Legilor ale Justiţie. Proiectul de reformă semnificativă a sistemului de justiţie din România are generată, ninca de la arhiusită, luări de poziţie care au m’earsă până la catalogarea lui de către preşedintele Klaus Iohannis, dreptu un atac contra statului de dreptu“. Iniţiativa, avizată deja negativ de Consiliul Superior ale Magistratură, easte ună controversată, care pruveade inclusiv reduţerea competenţilor ale Direcţie Naţională Anticorupţie, care nu va mai poată să investigheadză giudecătoril’i. Întră multiplile alăxiri avute în vedeare se mai numiră modulu în care sunt numiţ procuroril’i şefi şi înhiinţarea unei unitate specială de urmărire a infracţiunilor comise de maghistraţ. Dinintea ale Comisie, ministrulu Toader şi-u mai nuanţă lişor poziţia tru anumite aspecte, subliniinda că, tru ţi mutreaşte numirea procurorilor di tese analtă, aşteaptă un aviz din partea Comisil’ei di la Veneţia, aesta tra să hibă în acordu cu recomandările MCV. Tru ţe mutreaşte Inspecţia Judiciară, ministrulu a justiţil’ei spuse că documentul leghislativ elaborat de Guvernu stabileaşte organizarea a liştei instituţie în mod autonom: Inspecţia Judiciară va hibă reglementată ca ună instituţie autonomă, separată, care să nu hibă niţe la CSM, niţe la Ministerulu a Justiţil’ei, care să aibă independenţa funcţională tra să-şi îndeplinească funcţia constituţională.”
Corina Cristea, 26.10.2017, 21:35
Ministrulu Toader mai preciză că, în termen de 6 meşi, lipseaşte să hibă adoptată ună leadze specială trâ aestă instituţie. Totunăoară, tru ţe mutreaşte răspunderea magistraţâlor, ministrulu ale Justiţie sublinie că giudecătoril’i va răspundă patrimonial trâ erorile fapte cua rauă-credinţă. Din opoziţie, deputatulu PNL Cătălin Predoiu, fu ministru a Justiţil’ei, susţâne că modificarea legilor ale justiţie urmăreaşte, de fapt, un singur lucru: Ţe si are tru mirache de fapt pri-tru modificarea aestă propusă la nomurile a justiţil’ei? Exiistă un singur punctu evidentu de interes şi aţel easte numirea procurorilor di tese analtă. Easte un pretextu să invoţ Mecanismul de Cooperare şi Verificare trâ a scoatere de faptu procedura de numire din matca/di-tru cupan’ea în care easte ază şi să u o politizedz, cu transferarea hibă la Ministerulu a Justiţil’ei, hibă care ştie iu se mata minduiaşte PSD să u facă.” Documentulu leghislativ va iintră de septămâna v’initoare în dezbatirea a comisil’ei parlamentară specială trâ unificarea şi asiguripsirea a stabilitatil’ei leghislativă în domeniul a justiţil’ei. Între timpu, ama, Instanţa supremă câftă a Parlamentului să pitreacă proiectul de modificare a Nomurilor înapoi la Ministerulu ale Justiţie, di aform’ia că, se spune tru motivare, documentul nu are beneficiată de transparenţă şi, mai importantu, are călcată dispoziţiile legale care reglementează mecanismul de elaborare şi adoptare a actelor normative.
Autor: Corina Cristea
Armânipsire: Hristu Steriu
