Miniştril’i european’i ali diasporă, călisiţ Bucureşti
Leyla Cheamil, 19.03.2019, 11:53
Ndauă miliunI di români loară calea a xinătatilei după Revolutia anticomunistă dit 1989, născănţă tră studiu, lucru ica s-armănă temporar icâ trâ totna aclo. Italia şi Spania au nai ma mări comunităţ di români, ma mulţă aleapsiră aesti distinaţii tra ş-află locuri di lucru ma ghini păltite. Alte văsilii aleapti di români influenţaţ di climatlu politic ica social suntu Germania, Marea Britanie, Austria, Franţa, Belgia, ateali nordiţi, Statele Unite. Lumea arabă reprezintă, tutunăoară, ună optiune atractivă tra născănţă di nâşi. Ia căţe tru chirolu anda u ari prezidentilea rotativă a Uniunilei Europene, România adusi diaspora pi agenda a dezbaterilei la nivel european.
Luni, Bucureşti, s-ţănu ună adunari a miniştrilor şi secretarilor di stat europeni responsabili cu politiţli tra diaspora, prota di aestă turlie organizată di ună văsilie cari u ari prezidentilea a Consiliului UE. Reprezentanţă dit 17 di văsilii membre analizară turliili prit cari stati europene apufsescu ligături di colaborare economică şi culturală cu diaspora, iniţiativele di ndrupari a dezvoltarilei lingvistice şi culturale a aistor şi politicile cari dusiră la integrarea ntrăoară a membrilor comunităţilor ţi tănu di diaspora. Să zbră maxus ti libera circulaţie a forţălei di lucru, migraţie şi integrare, traficlu di persoane şi strategii di ndrupari a a procesului ti turnari tru văsiliili di origine.
Tru aestu contextu, ministrul tra românili di iuţido, Natalia Intotero declară: “Avum moeabeţ iegat di alăxearea di buni practiţ, di proiecte prit intermediul a curi s-aprăftăsim ma largu s-ndrupăm tănearea tru bană a identitatilei naţionale di partea a cafi unlui stat tra diaspora a lui. Vidzum sinfer di partea a majoritatilei statielor membre tra s-da silă ti politiţ, programe cu agiutorlu a curi s-cilâstăsească tră turnarea acasă, tra atelI ţi vor aestu lucru”.
Vinitu la reuniunea informală di Bucureşti, ministrul român delegat tra Afaceri Europene, George Ciamba, sumlinie că apărarea a ndrepturilor şi intereselor tră tuţ cetăţenili, cari ţi s-hibă loclu ţi şlu aleapsiră tra s-băneadză, s-facă studii, s-lucreadză, s-aibă inovaţie ica să-şi crească clirunumia culturală, lipseaşti s-hibă ună prioritate tra guvernili a statilor membre. El adusi aminti că prezidenţilea română a Consiliului UE aprăftăsi s-aibă un acordu provizoriu cu Parlamentul European tu ligătură cu thimiliusearea a Autoritatilei Europene tru domeniul a lucrului, instituţie cari ma largu va s-ndrupască statili membre tră băgarea tru practico a actilor juridiţi ali UE tru domeniul ti mobilitatea a forţălei di lucru pi nivelu a Uniunilei, cum şi tru atea ţi mutreaşti coordonarea a securitatili suţială.
Autor: Leyla Cheamil
Armănipsearea: Taşcu Lala