Mări nicări tu apirita ali Românie
Di-ndauâ dzâli, tu apirita ali Românie s-fați tâmbihi câ va s-da ploiuri multi și va s-facâ nicări, iara zñiili va s-hibâ multu mări.
Tașcu Lala, 25.09.2024, 18:21
România easti tu alertâ, adră taberi ti oamiñilli ți ș-alâsarâ nicukiratili di itia a apiloru ş-ankisi operaţiuni di ascâpari dupâ ți nicărli ditu dzâlili ditu soni vâtâmarâ nai pțânu șasi oamiñi ş-asparsirâ ñilli di casi tu data ali vâsilie. Autoritățli filisirâ bărțâ ş-avioani militari ta s-mutâ tu locuri siyuri oamiñilli ți ș-alâsarâ casili ș-câtândia. Tu aestu contextu, prezidentul Klaus Iohannis pitricu unu mesaju di solidaritati câtrâ tuț ațelli ți au zñie ș-deadi asiguripseri că autoritățli ş-ekipili di ascâpari/salvari bâgarâ pi lucru tuti resursili ți li au ta s-agiutâ cușia ș-ași cumu lipseaști. Iara protlu-ministru Marcel Ciolacu, ți s-dusi tu reghiunili zñipsiti deadunu cu ma mulțâ minișțrâ, dzâsi că lucurlu di prota thesi tora easti ta s-nu mata moarâ canâ.
Unâ celulâ di crizâ fu adratâ di Ministerlu a Sânâtatillei ti asiguripsearea ali asistenţâ medicalâ di cari au ananghi oamiñilli ditu giudeţili Galaţi ş-Vaslui, giudeți ți au nai ma marea zñie di la nicărli ți s-feațirâ. Membrilli a celulâllei ţânu dipriunâ ligâtura cu autoritățli locali ş-direcţiili di sânâtati publicâ ditu ațeali dauâ giudeţi. Tu arada a loru, ministerlu di Interni ş-ministerlu ali Apârari bâgarâ pi lucru suti di pompieri, giandarñi, militari, ama ș-ekipamenti ta s-agiutâ la scutearea a zñipsițloru ş-la adrarea diznău ali infrastructurâ aspartâ di api. Lucrarâ, tutnâoarâ, ș-autoritățli locali ditu năili ți au zñie. Furâ adrati taberi cu capațităț di suti di locuri tu localitățli cama zñipsiti. Kivernisea deadi tu șteari că va s-da pâradz ta s-agiutâ la mirimitisirea a casiloru, cu aduțearea di apâ ș-mâcari, ama fu di câbuli ș-cu scutearea di la rezervili di statu a niscântoru adârâminti lișoari.
Dumânicâ, unu comandamentu ti energhie s-adună la cumandul a ministrului di resortu, Sebastian Burduja. Uidisiu cu spusa a lui, tuti ekipili ți li au suntu bâgati pi lucru tu giudeţili zñipsiti. Numirlu a oamiñiloru fârâ ilictricu trițea sâmbătâ, anda sâ-fțea nai ma làia catandisi, di 24.000. Dumânicâ, ma multi tronsoani di călliuri naţionali ş-giudițeani ditu Galaţi ş-Vaslui eara ancllisi di itia a nicărloru. Urdinarea pi calea di heru pi sucursalili reghionali di căi di heru Iaşi (datâ), Galaţi (datâ), ama ș-Craiova (notu) furâ zñipsiti di multili ploiuri ți deadirâ. Tu aestu kiro, tu giudeţlu Galaţi, nai ma zñipsitlu, elevlli ditu dzăț di sculii nu s-ducu la ceasuri/mathimati luni ş-marţâ, ași cumu deadi hâbarea Ministerlu ali Educaţie. Catastisea easti ma largu lài, di itia a călliurloru ți nu s-urdinâ, a casiloru aputursiti di api ș-a oamiñiloru ți ș-alâsarâ nicukiratili. Meteorologhilli ș-hidrologhilli da tu șteari că ș-ma largu kirolu va s-hibâ slabu, cu ploiuri ș-nicări tu ma multi reghiuni ditu Românie.
Nu maș România avu zñie di la kiorlu slabu. Ma multi vâsilii ditu kentrul ş-apirita ali Evropâ furâ zñipsiti multu di furnia a nicărloru. Ma mulțâ oamiñi murirâ ș-iarapoi mulțâ nu sâ știe iu suntu. Dzăț di linii di tren/pampori ditu Afstrie, Cehie şi Polonie furâ dânâsiti, iara aestu lucru asparsi ligâtura cu vâsiliili vițini. Prezidenta ali Comisie Evropeanâ, Ursula von der Leyen, şi-aspusi, tu-unu mesaju pi unu singiru di suțializari, solidaritatea cu tuț oamiñilli ți au zñie di la mărli nicări ş-dzâsi că Uniunea Evropeanâ easti etimâ s-da agiutoru.
Autoru: Daniela Budu
Apriduțeara: Lala Tașcu