Manifestaţii babageani Chişinău
Ndriptate contra a unei administraţii declarat pro-europeană, organizati di societatea tivilă şi harniti tamam di valorli occidentale, pi cari protestatarl’ii spun că Putearea li purdeadi, mitingurli di Chişinău intrara, tru a doaua stămână şi varnu nu poati s-yina cu isapea niti cându, niti cum va sa s-bitiseasca. Dumanică, liderl’ii a atilor ndaua dzat di n’il’i di protestatari adunat tru piaţă s-andamusira cu dauă ditru ţintili a constestaril’ei a lor, premierlu Valeriu Streleţ şi prezidentul a Parlamentului, Andrian Candu. Şi, dimanda corespondenţal’ii di la Radio România, părţali ş-tanura minduerli tru idyea scara cu cari intrara la moeabeţ. Primlu-ministru declara că, di la nvestire, aoa si şase stămâni, guvernul a lui nchisi acţiuni ti au scupolu s-ndreaga problemele di mari simasie cu cari s-ampuliseasti Ripublica Moldova. Cu excepţia a unui vot di nipistusini di partea a Parlamentului, Guvernul nu va s-da demisia, tra atea că aestu lucru va u faca ma greaua criza politică şi economică — cundil’e Streleţ.
Bogdan Matei, 14.09.2015, 11:38
Ma ninti, el avea spusa că isişi existenţa a statlui easti bagata tru pericol, a deapoa problemele di furn’ia a curi işira oamin’il’i pi geadei – corupţia, urfan’ia, ixichea di pistipseari tru clasa politică – suntu consecinţele a nascantor procese adunati pi hiotea a kirolui, tru ma multa an’i. Şi prezidentul Nicolae Timofti nu apruke idheea a demisiil’ei. Fudzearea a lui, spune şeflu a statlui, va s-duca la una naua criză politică şi, pi fondul a vidlui di puteari, instabilitatea poati s-l’ia sila. “Stipsiti di situaţia la cari s-agiumsi suntu instituţiile slabi a statlui” — nica spusi Timofti, cari afla cabati lucarlu nihairlatic a Băncal’ei Naţionala, a Procuratural’ei Generala şi a Centrului Naţional Anticorupţie, după ti, anlu ti tricu, dit sistemlu bancar ali ripublica agiumsira chirut, una turlie ca ti ciudie un miliardu di dolari, respectiv aproapea 15% dit PIB. Candu feati timbihi că alidzerli antitipate pi cari li cafta manifestanţal’ii nu va s-aduca ca masi una hauo nica ş-ma mari. El dimanda că anamisa di priorităţli a Parlamentului tra sesiunea ti di toamnă suntu reforma ali justiţie şi taxi că un procuror dit România vitină, cari lucra şi tru arada a DNA, va s-yina Chişinău tra s-l’ia parti la Centrul Naţional Anticorupţie şi Procuratura Generală. Liderl’ii a protestilor armân, ama, tra niminari. “Cara autorităţli nu va na avda di aoa, dit capitala a vasiliil’ei, atumtea va s-lardzim dalga di protesti tru tuta ripublică.
Conducătorl’i va s-ducheasca cum la ardi loclu sum cicioari” — cutugursi, un dit arada a lor, Valentin Dolganiuc, fostu deputat tru primlu parlamentu di Chişinău, cari, tru 1991, proclama independenţa andicra di Moscova. Idyea cu minduita al nas, mulţa ditru organizatorl’i a manifestaţiilor suntu personalităţ publiti cu anami, atea ti va sa spuna, ama, că nu ari piricl’iu ca minarea s-hibă deturnată. Expertu tru spaţiul ex-sovietic şi fostu consilier prezidenţial Bucureşti, prezidentul a Centrului di Prevenire a Conflictilor, Iulian Chifu, cundil’eadza andruparea la protestu a socialiştilor şi populiştilor dit opoziţie, telecomandaţ di Moscova şi protl’ii sinfirisiţ s-bagă sum semnul a ntribaril’ei legitimitatea a unei Puteri pro-europeani.
Angrapsearea: Bogdan Matei
Armanipsearea: Tascu Lala
