Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 17.11 – 23.11.2024
Pi șcurtu: Româñilli ș-alegu năulu prezidentu; Epilogu la dețeniul Iohannis; F-35 ti România; Andrupâmintu ti Chișinău; Arușlli imaginari ditu Cipita a Câmpului; Fotbal: România-Kosovo, 3-0 la measa veardi
Tașcu Lala, 30.11.2024, 13:43
Românii ș-alegu năulu prezidentu
Prota secţie di votu ditu xeani ti protlu turu a alidzerloru prezidenţiali ditu Românie s-dișcllisi viniri, la sâhatea localâ 12,00, tu Auckland, tu Naua Zeelandâ. Dapoaia Australia, Japonia ş-alti vâsilii ditu reghiuni.
Votarea tu xeani s-fați tu unu chiro di trei dzâli (22, 23 şi 24 di brumaru). Suntu aștiptaț la urni tuț țetăţeñilli româñi cu ndreptu di votu ți suntu tu xeani, cari au unu actu di identitati silighitu di autoritâţli români ș-a curi nica nu âlli tricu vadelu. Tu Românie s-voteadzâ maș duminicâ. Furâ andreapti vârâ 19 ñilli di secții di votari tu vâsilii și 950 nafoarâ. Ari 13 candidaț armași tu cursa ti șefia a statlui. Turlu di scrutin ți va s-angreacâ dealihea va s-hibâ ațelu iu va s-armânâ maș 2 și easti programatu pi 8 di andreu, la unâ stâmânâ dupâ ți, tu 1, tamamu di Dzuua Naționalâ, româñilli va ș-aleagâ ș-unu nău Parlamentu.
Epilogu la dețeniul Iohannis
Meslu ți yini, a prezidentului Klaus Iohannis i si bitiseaști doilu ș-ațelu ditu soni mandatu di ținți añi, ti cari âlli da ndreptu Constituția. Plenlu a Senatlui ş-ali Camerâ a Deputaţlor apuche adrarea ali unâ comisie comunâ di anchetâ ti mutrearea a hărgiloru ți furâ adrati di, ama ș-ti Administraţia Prezidenţialâ tu chirolu 2014 – 2024. Comisia va s-pufiseascâ furniili ți dusirâ la secretizarea a documentilor tu ți mutreaști hărgili ali Administraţie Prezidenţialâ, cata cumu și baza legalâ tu cari s-feați aestâ secretizari. Tutnâoarâ, va s-pufiseascâ, pritu alti lucri, și pâradzlli daț ti loarea cu nichi a avioaniloru privati di luxu filisiti anda prezidentul s-priimna emu tu vâsilii, emu tu xeani, hărgi ti pâltearea anda șidea tu xeani tu condiţii premium ş-cu dotări ahoryea, cata cumu ș-numirlu acutotalui a priimnăriloru tu xeani ş-tuti hărgili ti eali.
F-35 ti România
Apofasea a Bucureștiului ti loarea di avioani di alumtâ F-35 easti unâ jgllioatâ di simasie ti modernizarea ali ascheri ş-va s-ducâ la apârarea ti chiro lungu a NATO ş-la securitatea colectivâ. Easti mesajlu pitricutu di ambasadoarea a Statiloru Uniti tu Bucureşti, Kathleen Kavalec, la anchisearea a programlui di tranziţie a Forţilor Aeriani Români câtâ aeronavi di gheneraţia V-a, F-35. Ațeali 32 di aeronavi ti cari sâ simnă contractul di achiziţie anamisa di chivernisili român ş-american easti cipita di performanţâ aviaticâ tu oara aesta – dzâți și ministrul ali Apârari tu chivernisea di București, Angel Tîlvâr.
Andrupâmintu ti Chișinău
Ministrul român di Nafoarâ, Luminiţa Odobescu, feați unâ vizitâ ufițialâ tu Republica Moldova viținâ (ex-sovieticâ, majoritar românofonâ), deadunu cu secretarlu di stat ti emburlâchea di nafoarâ a Regatlui Unit, David Lammy.
Doilli furâ aprucheaț di prezidenta pro-ocțidentalâ Maia Sandu ş-avurâ moabeț trilaterali cu omologlu Mihai Popşoi. Moabețli s-feațirâ ti andrupâmintul ti unu chiro lungu ti stabilitatea şi rezilienţa ali Republicâ Moldova, aghenda di reformi ti duțeara ninti a proțeslui di integrari ivropeanâ a Chișinăului, catastisea reghionalâ di securitati tu contextul di duțeari ninti ali preșcăvilli aruseascâ contra ali Ucrainâ. Ministrul Odobescu lo parti ș-la țeremonia di inaugurari a năului adârâmintu a Lițeului Teoretic Mihai Eminescu ditu Comrat (notlu ali Ripublicâ Moldova, cu mileti majoritar găgăuzâ – etniț turțâ di confesiuni criștin-ortodoxâ – n. red.), adratu cu pâradz daț di Chivernisea ali Românie ş-di Ministerlu ali Educaţie di Chişinău. Ea cundille că andrupâmintul ti sectorlu ali educaţie ş-ti studiul tu limba românâ suntu investiţii ti yinitorlu ivropeanu, dimucraticu ş-prucupsitu ali Ripublicâ Moldova.
Arușlli fictivi ditu Cipita a Câmpului
Procurorilli a Parchetlui Gheneral câftarâ ancllidearea a 12 oamiñi, nai ma mulțâlli funcţionari ditu hoara Cipita a Câmpului şi câsâbălu Bucecea, giudeţlu Botoşani (tu arațili), ti câbatea că scutea ti pâradz documenti di identitati româneşțâ, niuidisiti cu realitatea, ti niscânțâ țetăţeñi ditu Ripublica Moldova, Ucraina şi Federaţia Aruseascâ. Oamiñilli câbâtlli că loarâ pâradz, că adrarâ falsu informaticu, ti lucru tu darea ș-loarea di mitâ, tuti ti unu chiro lungu. Anchetatorlli bâgarâ oarâ că tu hoara Cipita a Câmpului, ți ari anvârliga di 7.000 bânâtori, ari taha vârâ 10.000 di țetăţeñi cu zârținâ ditu spațiul sovieticu ma ninti.
Fotbal: România-Kosovo, 3-0 la measa veardi
Echipa naţionalâ di fotbal ali Românie amintă mecilu di București cu Kosovo, ditu Liga a Națiunilor, cu scorlu di 3-0, la „measa veardi” – deadi hâbarea Uniunea Ivropeanâ di Fotbal Suțata (UEFA), ațea ți andreapsi astrițearea. Partida, cumândâsitâ di kosovari, ți s-alidzea pritu pindzeri anamisa di giucâtori ș-prit aurlări fuviroasi ditu partea a suporteriloru, ama fârâ s-facâ vârâ goadâ salami, emu pi iarbâ, dimi tu terenu, emu tu tribuni, lipsea s-bitiseascâ ti ndauâ dzăț di secundi, la scorlu di 0-0, cându oaspițlli trapsirâ mânâ fârâ s-aibâ vârâ furnie salami. Dupâ unâ dânâseari di vârâ 70 di minuti, arbitrul s-turnă pi terenu şi șuiră bitisita a meciului, ama maș dinitea a giucâtorilor româñi. Dupâ apofasea UEFA, România bitisi Grupa C2 ali Ligâ a Națiunilor pi protlu loc, cu 18 puncti ditu 18 câti putea ta s-facâ şi promovă tu Liga B. Arada di Spanie, Gârție, Cipru şi Slovachie, România easti pritu vâsiliili membri ali Uniuni Ivropeanâ ți nu pricunuscurâ independenţa Kosovo, reghiuni sârbeascâ ma ninti, cu oamiñi ma multu arbineși.
Autor: Bogdan Matei
Apriduțearea: Aurica Piha