Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Legile ale justiţie, în dezbatire

Calificat de specialişti şi comentatori drept una di aţeale mai răspânditile şi mai nocivile forme di corupţie, abuzulu în serviciu arămâne temă di dezbatere apreasă în Parlamentul a Româniil’ei. Aieri, deputaţâl’i şi senatoril’i din Comisia specială care lipseaşte să bagă în acord leghislaţia din domeniul a justiţil’ei cu deciziile a Curtil’ei Constituţională nu-au mata discutată despre redefinirea infracţiunil’ei de abuz în serviciu, aşi cum avea anunţată preşedintele a comisil’ei, fostul ministru social-democrat Florin Iordache. Anterior, aestua avea afirmată că nu va deranjedză pe niţeun om impunerea unui prag pe care lu numi modic, de circa 19.000 de lei, adică mai puţân de ţinţe m’il’ei di euro, trâ prejudicial/zim’ia provocat prin abuzulu în serviciu. Din opoziţie, PNL şi USR criticară aestă amânare şi acuzară putearea că va să evite ună dezbatire onestă pi tema impuneril’ei a unui prag financiar. Deputatulu liberal Ioan Cupşa reafirmăă că partidulu a lui nu are dor trâ instituirea niţiunui prag, ţi cara că aestua easte ună di solicitările a Curtil’ei. Easte multă di multă emoţie în varliga a liştei chestiune” — recunoscu preşedintele a Comisil’ei juridică a Senatului, Robert Cazanciuc. El însuşi fostu ministru, aoa şi ndoi an’i, în Cabinetulu PSD condus de Victor Ponta, Cazanciuc spune că easte nevol’ie di un textu de leadze inteligibil tră catheun cetăţean. El mai menţionă că la comisia specială fură depuse mai multe variante referitoare la abuzulu în serviciu şi afirmă că, macă social-democraţâl’i nu au depusă ninca ună propunere, înseamnă că nu şi-au conturată un punctu di vedeare clar. Adversaril’i a putearil’ei acuuză majoritatea PSD-ALDE că, pri-tru instituirea unui prag cât mai analtu a prejudiciului provocat, va tra să-şi salveadză membril’i acuzaţ de abuz în serviciu, arhiusinda cu omulu forte a coaliţil’ei, liderulu social-democrat Liviu Dragnea. Suspiciun’ile a opoziţil’ei, a societatil’ei civilă şi presâl’ei sunt amplificate de pachetulu mai amplu de nomuri ligat di reformarea justiţil’ei, promovat de actualul ministru de resort, Tudorel Toader. Cu scupolu declarat di adaptare leghislaţia ahât la decizii ale Curte Constituţională, cât şi la evoluţiile din societate, proiectul pruveade că preşedintele a ţarâl’ei va hibă exclus din procedura de numire a şefilor de la Parchetele General, anticorupţie şi antimafia sau treaţerea Inspecţil’ei Judiciară de sum umbrela Consiliului Suprem a Magistraturâl’i în subordinea a ministerului. “Macă aestu ameastec de misuri easte adoptat de guvernu şi aprobat de Parlamentu, eforturile a Româniil’ei din ultimil’i mai ghine de dzaţe an’i va hibă aştearse, iar sistemulu de justiţie va să se toarnă într-ună perioadă în care eara subordonat a politicâl’ei — acuzăăt, mesulu trecut, preşedintele Klaus Iohannis. Tru arada l’ei, societatea civilă anuunţă că, dumânică, va acaţă diznou, sum sloganulu Nu him ună naţie de furi”, de tora celebrile proteste antiguvernamentale din chentrul a Bucureştiului.

, 02.11.2017, 22:03

Calificat de specialişti şi comentatori drept una di aţeale mai răspânditile şi mai nocivile forme di corupţie, abuzulu în serviciu arămâne temă di dezbatere apreasă în Parlamentul a Româniil’ei. Aieri, deputaţâl’i şi senatoril’i din Comisia specială care lipseaşte să bagă în acord leghislaţia din domeniul a justiţil’ei cu deciziile a Curtil’ei Constituţională nu-au mata discutată despre redefinirea infracţiunil’ei de abuz în serviciu, aşi cum avea anunţată preşedintele a comisil’ei, fostul ministru social-democrat Florin Iordache. Anterior, aestua avea afirmată că nu va deranjedză pe niţeun om impunerea unui prag pe care lu numi modic, de circa 19.000 de lei, adică mai puţân de ţinţe m’il’ei di euro, trâ prejudicial/zim’ia provocat prin abuzulu în serviciu. Din opoziţie, PNL şi USR criticară aestă amânare şi acuzară putearea că va să evite ună dezbatire onestă pi tema impuneril’ei a unui prag financiar. Deputatulu liberal Ioan Cupşa reafirmăă că partidulu a lui nu are dor trâ instituirea niţiunui prag, ţi cara că aestua easte ună di solicitările a Curtil’ei. Easte multă di multă emoţie în varliga a liştei chestiune” — recunoscu preşedintele a Comisil’ei juridică a Senatului, Robert Cazanciuc. El însuşi fostu ministru, aoa şi ndoi an’i, în Cabinetulu PSD condus de Victor Ponta, Cazanciuc spune că easte nevol’ie di un textu de leadze inteligibil tră catheun cetăţean. El mai menţionă că la comisia specială fură depuse mai multe variante referitoare la abuzulu în serviciu şi afirmă că, macă social-democraţâl’i nu au depusă ninca ună propunere, înseamnă că nu şi-au conturată un punctu di vedeare clar. Adversaril’i a putearil’ei acuuză majoritatea PSD-ALDE că, pri-tru instituirea unui prag cât mai analtu a prejudiciului provocat, va tra să-şi salveadză membril’i acuzaţ de abuz în serviciu, arhiusinda cu omulu forte a coaliţil’ei, liderulu social-democrat Liviu Dragnea. Suspiciun’ile a opoziţil’ei, a societatil’ei civilă şi presâl’ei sunt amplificate de pachetulu mai amplu de nomuri ligat di reformarea justiţil’ei, promovat de actualul ministru de resort, Tudorel Toader. Cu scupolu declarat di adaptare leghislaţia ahât la decizii ale Curte Constituţională, cât şi la evoluţiile din societate, proiectul pruveade că preşedintele a ţarâl’ei va hibă exclus din procedura de numire a şefilor de la Parchetele General, anticorupţie şi antimafia sau treaţerea Inspecţil’ei Judiciară de sum umbrela Consiliului Suprem a Magistraturâl’i în subordinea a ministerului. “Macă aestu ameastec de misuri easte adoptat de guvernu şi aprobat de Parlamentu, eforturile a Româniil’ei din ultimil’i mai ghine de dzaţe an’i va hibă aştearse, iar sistemulu de justiţie va să se toarnă într-ună perioadă în care eara subordonat a politicâl’ei — acuzăăt, mesulu trecut, preşedintele Klaus Iohannis. Tru arada l’ei, societatea civilă anuunţă că, dumânică, va acaţă diznou, sum sloganulu Nu him ună naţie de furi”, de tora celebrile proteste antiguvernamentale din chentrul a Bucureştiului.


Autor: Bogdan Matei


Armânipsire: Hristu Steriu

România la Paris sursa foto presidency ro
Actualitati Friday, 21 February 2025

România la consultărli di Paris

Securitatea-a continentului european eara tema-a nauãllei andamasi ndreaptã, ñiercuri, Paris, di prezidentulu francez, Emmanuel Macron după aţea...

România la consultărli di Paris
Foto: facebook.com/simonahalep
Actualitati Friday, 07 February 2025

Simona Halep s’trapsi ditu tenisu

Easti zori s’vedz unã ahtari mari campioană s’lu-alasã sportulu, angrãpsirã americañilli di la Tennis Letter, platformă ţi da hãbãri...

Simona Halep s’trapsi ditu tenisu
Predizborna kampanja za predsednika države
Actualitati Wednesday, 29 January 2025

Comisia di Veneția și alidzerli ditu România

Criza politică di Bucureşti ţi nu ari futã pãnã tora, agiumsi tu mari vazi tu planu externu. Tiñisita Comisie di Veneţia deadi tu şteari...

Comisia di Veneția și alidzerli ditu România
Foto; Library of Congress / unsplash.com
Actualitati Wednesday, 22 January 2025

Ripublicanlu Donald Trump s-turnă la Casa Albâ

Ripublicanlu Donald Trump (78 di añi) pritu giurâmintul ufițialu ș-ahurhi doilu mandat ti prezidentu a Statilor Uniti ali Americâ (SUA), dupâ...

Ripublicanlu Donald Trump s-turnă la Casa Albâ
Actualitati Saturday, 18 January 2025

BNR țâni toclu di stur

Banca Naţionalâ ş-țâni atitudinea mârdzinitâ ş-apufâsi țânearea nialâxitâ, la 6,5% tru an a toclui di politicâ monetarâ, tu arada a...

BNR țâni toclu di stur
Actualitati Wednesday, 15 January 2025

Dzuua Culturãllei Naționalã 2025

Ditu 2011, România sărbăturiseaşti, cathi an, Dzuua Culturãllei Naționale, cari nsimneadză data di amintari a poetlui naţionalu Mihai...

Dzuua Culturãllei Naționalã 2025
Actualitati Saturday, 11 January 2025

Ixichea bugetarâ ți lipseaști sâ scadâ

România bitiseaști 2024 cu unâ ixichi di 8,6%, spuni isapea a Ministerlui di Finanțe. Experțâlli facu tâmbihi că aesta easti para mari ș-că...

Ixichea bugetarâ ți lipseaști sâ scadâ
Actualitati Friday, 10 January 2025

România și sigurlichea di urdinari a aftuchiniloru pi geadei

Numirlu a morţâlor tu acțidenti rutieri scâdzu niheamâ tu 2023, andicra di 2022. Cu tuti aesti, România misurâ, ma largu, multi victimi pi...

România și sigurlichea di urdinari a aftuchiniloru pi geadei

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company