Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Legile ale justiţie, în dezbatire

Calificat de specialişti şi comentatori drept una di aţeale mai răspânditile şi mai nocivile forme di corupţie, abuzulu în serviciu arămâne temă di dezbatere apreasă în Parlamentul a Româniil’ei. Aieri, deputaţâl’i şi senatoril’i din Comisia specială care lipseaşte să bagă în acord leghislaţia din domeniul a justiţil’ei cu deciziile a Curtil’ei Constituţională nu-au mata discutată despre redefinirea infracţiunil’ei de abuz în serviciu, aşi cum avea anunţată preşedintele a comisil’ei, fostul ministru social-democrat Florin Iordache. Anterior, aestua avea afirmată că nu va deranjedză pe niţeun om impunerea unui prag pe care lu numi modic, de circa 19.000 de lei, adică mai puţân de ţinţe m’il’ei di euro, trâ prejudicial/zim’ia provocat prin abuzulu în serviciu. Din opoziţie, PNL şi USR criticară aestă amânare şi acuzară putearea că va să evite ună dezbatire onestă pi tema impuneril’ei a unui prag financiar. Deputatulu liberal Ioan Cupşa reafirmăă că partidulu a lui nu are dor trâ instituirea niţiunui prag, ţi cara că aestua easte ună di solicitările a Curtil’ei. Easte multă di multă emoţie în varliga a liştei chestiune” — recunoscu preşedintele a Comisil’ei juridică a Senatului, Robert Cazanciuc. El însuşi fostu ministru, aoa şi ndoi an’i, în Cabinetulu PSD condus de Victor Ponta, Cazanciuc spune că easte nevol’ie di un textu de leadze inteligibil tră catheun cetăţean. El mai menţionă că la comisia specială fură depuse mai multe variante referitoare la abuzulu în serviciu şi afirmă că, macă social-democraţâl’i nu au depusă ninca ună propunere, înseamnă că nu şi-au conturată un punctu di vedeare clar. Adversaril’i a putearil’ei acuuză majoritatea PSD-ALDE că, pri-tru instituirea unui prag cât mai analtu a prejudiciului provocat, va tra să-şi salveadză membril’i acuzaţ de abuz în serviciu, arhiusinda cu omulu forte a coaliţil’ei, liderulu social-democrat Liviu Dragnea. Suspiciun’ile a opoziţil’ei, a societatil’ei civilă şi presâl’ei sunt amplificate de pachetulu mai amplu de nomuri ligat di reformarea justiţil’ei, promovat de actualul ministru de resort, Tudorel Toader. Cu scupolu declarat di adaptare leghislaţia ahât la decizii ale Curte Constituţională, cât şi la evoluţiile din societate, proiectul pruveade că preşedintele a ţarâl’ei va hibă exclus din procedura de numire a şefilor de la Parchetele General, anticorupţie şi antimafia sau treaţerea Inspecţil’ei Judiciară de sum umbrela Consiliului Suprem a Magistraturâl’i în subordinea a ministerului. “Macă aestu ameastec de misuri easte adoptat de guvernu şi aprobat de Parlamentu, eforturile a Româniil’ei din ultimil’i mai ghine de dzaţe an’i va hibă aştearse, iar sistemulu de justiţie va să se toarnă într-ună perioadă în care eara subordonat a politicâl’ei — acuzăăt, mesulu trecut, preşedintele Klaus Iohannis. Tru arada l’ei, societatea civilă anuunţă că, dumânică, va acaţă diznou, sum sloganulu Nu him ună naţie de furi”, de tora celebrile proteste antiguvernamentale din chentrul a Bucureştiului.

, 02.11.2017, 22:03

Calificat de specialişti şi comentatori drept una di aţeale mai răspânditile şi mai nocivile forme di corupţie, abuzulu în serviciu arămâne temă di dezbatere apreasă în Parlamentul a Româniil’ei. Aieri, deputaţâl’i şi senatoril’i din Comisia specială care lipseaşte să bagă în acord leghislaţia din domeniul a justiţil’ei cu deciziile a Curtil’ei Constituţională nu-au mata discutată despre redefinirea infracţiunil’ei de abuz în serviciu, aşi cum avea anunţată preşedintele a comisil’ei, fostul ministru social-democrat Florin Iordache. Anterior, aestua avea afirmată că nu va deranjedză pe niţeun om impunerea unui prag pe care lu numi modic, de circa 19.000 de lei, adică mai puţân de ţinţe m’il’ei di euro, trâ prejudicial/zim’ia provocat prin abuzulu în serviciu. Din opoziţie, PNL şi USR criticară aestă amânare şi acuzară putearea că va să evite ună dezbatire onestă pi tema impuneril’ei a unui prag financiar. Deputatulu liberal Ioan Cupşa reafirmăă că partidulu a lui nu are dor trâ instituirea niţiunui prag, ţi cara că aestua easte ună di solicitările a Curtil’ei. Easte multă di multă emoţie în varliga a liştei chestiune” — recunoscu preşedintele a Comisil’ei juridică a Senatului, Robert Cazanciuc. El însuşi fostu ministru, aoa şi ndoi an’i, în Cabinetulu PSD condus de Victor Ponta, Cazanciuc spune că easte nevol’ie di un textu de leadze inteligibil tră catheun cetăţean. El mai menţionă că la comisia specială fură depuse mai multe variante referitoare la abuzulu în serviciu şi afirmă că, macă social-democraţâl’i nu au depusă ninca ună propunere, înseamnă că nu şi-au conturată un punctu di vedeare clar. Adversaril’i a putearil’ei acuuză majoritatea PSD-ALDE că, pri-tru instituirea unui prag cât mai analtu a prejudiciului provocat, va tra să-şi salveadză membril’i acuzaţ de abuz în serviciu, arhiusinda cu omulu forte a coaliţil’ei, liderulu social-democrat Liviu Dragnea. Suspiciun’ile a opoziţil’ei, a societatil’ei civilă şi presâl’ei sunt amplificate de pachetulu mai amplu de nomuri ligat di reformarea justiţil’ei, promovat de actualul ministru de resort, Tudorel Toader. Cu scupolu declarat di adaptare leghislaţia ahât la decizii ale Curte Constituţională, cât şi la evoluţiile din societate, proiectul pruveade că preşedintele a ţarâl’ei va hibă exclus din procedura de numire a şefilor de la Parchetele General, anticorupţie şi antimafia sau treaţerea Inspecţil’ei Judiciară de sum umbrela Consiliului Suprem a Magistraturâl’i în subordinea a ministerului. “Macă aestu ameastec de misuri easte adoptat de guvernu şi aprobat de Parlamentu, eforturile a Româniil’ei din ultimil’i mai ghine de dzaţe an’i va hibă aştearse, iar sistemulu de justiţie va să se toarnă într-ună perioadă în care eara subordonat a politicâl’ei — acuzăăt, mesulu trecut, preşedintele Klaus Iohannis. Tru arada l’ei, societatea civilă anuunţă că, dumânică, va acaţă diznou, sum sloganulu Nu him ună naţie de furi”, de tora celebrile proteste antiguvernamentale din chentrul a Bucureştiului.


Autor: Bogdan Matei


Armânipsire: Hristu Steriu

Projekat Neptun Deep
Actualitati Wednesday, 08 January 2025

Cabaia gazi naturali bâgati nanâparti

Nu ari niți unâ cripari tu alimentarea cu gazi a bloclui comunitaru, dupâ dânâseara a trițearillei a gazlui arusescu pritu Ucraina, deadi...

Cabaia gazi naturali bâgati nanâparti
Foto: Ferdinand Stohr / unsplash.com
Actualitati Wednesday, 08 January 2025

Româñilli va s’poată s-urdinã tru SUA fără vizi

Româñilli va s-poatã s’urdinã tru Statili Uniti ali Americã fără vizi ahurhinda cu meslu marţu, deadi hăbari ministurlu ti Lucri Xeani,...

Româñilli va s’poată s-urdinã tru SUA fără vizi
Dal 31 marzo, la Romania entra a far parte dell'Area Schengen con le frontiere aeree e marittime.
Actualitati Friday, 03 January 2025

România şi Vâryâria acutotalui tu Schengen

Țeremonii simboliți s-feațirâ, tu noaptea anamisa di añi, ti intrata acutotalui tu spaţiul Schengen ali Românie ș-ali Vâryârie, ți furâ...

România şi Vâryâria acutotalui tu Schengen
Victor Negrescu: Unăoară cu treaţirea tru năulu an, România sărbăturiseaşti majoratlu, 18 ani di la aderarea la UE, pritu integrarea pănu di mardzină tru Schengen
Actualitati Thursday, 02 January 2025

Victor Negrescu: Unăoară cu treaţirea tru năulu an, România sărbăturiseaşti majoratlu, 18 ani di la aderarea la UE, pritu integrarea pănu di mardzină tru Schengen

Eurodeputatlu român lugurseaşti că lipseaşti s’tritemu pisti complexul di stat membru ma nău şi faţi cllimari ti ună ascumbuseari...

Victor Negrescu: Unăoară cu treaţirea tru năulu an, România sărbăturiseaşti majoratlu, 18 ani di la aderarea la UE, pritu integrarea pănu di mardzină tru Schengen
Actualitati Thursday, 02 January 2025

Omlu a Anlui 2024 la Radio România Internaţional

Duruț soț, Radio România Internaţional duți ma largu tradiţionala anchetâ di mindueari pritu ascultâtorlli ş-filisitorilli di Internet şi...

Omlu a Anlui 2024 la Radio România Internaţional
Actualitati Thursday, 26 December 2024

Omlu a Anlui 2024 la Radio România Internaţional

Duruț soț, Radio România Internaţional duți ma largu cânâscuta anchetâ ti ți minduescu ascultâtorilli şi ațelli ți filisescu Internetlu...

Omlu a Anlui 2024 la Radio România Internaţional
Actualitati Sunday, 22 December 2024

Meatri ţi voru loari ti apărarea jurnaliştilor

Ma multi instituţii şi ma mulţă politicieañi apăndăsiră sertu ti fuvirsearea ţi fu faptă cu grita ti născănţă jurnalişti. Parchetlu di...

Meatri ţi voru loari ti apărarea jurnaliştilor
Actualitati Thursday, 19 December 2024

TikTok, tru menga ali Uniuni Europeană

Comisia Europeană (CE) nkisi proţeduri ufiţiali contra ali platformă TikTok tră itia cu şubeia că ari călcată Nomlu mutrinda serviţiili...

TikTok, tru menga ali Uniuni Europeană

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company